Peste 160.000 de persoane apte de muncă rămân inactive în România deși angajatorii se plâng de un deficit major al forței de muncă. Datele disponibile arată că 32,5% dintre acestea, cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani, nu au educaţie.
Principala cauză a acestui fenomen fiind faptul că actualul regim politic este singurul din ultimii 100 de ani care nu a adoptat măsuri concrete şi eficiente pentru a integra pe piaţa muncii lucrătorii defavorizaţi, susţin analiştii RISE România - Reţeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserţie.
Peste 160.000 de persoane apte de muncă rămân inactive în România. Cum s-a ajuns aici
"România se numără printre ţările cu un cadru de politici slab în privinţa inserţiei pe piaţa muncii a lucrătorilor defavorizaţi, alături de Bulgaria, Letonia, Polonia şi într-o oarecare măsură Italia, se arată într-un raport european care analizează tendinţele şi provocările Întreprinderilor Sociale de Inserţie (ISI).
ISI-urile sunt mecanisme instituţionale care le oferă lucrătorilor discriminaţi - cum ar fi persoanele vulnerabile şi cele cu dizabilităţi - o formare adecvată la un loc de muncă adaptat", se spune într-un comunicat al RISE România.
Citește și: NEWSWEEK SUMMIT DE EDUCAȚIE: Învățământul profesional și piața muncii din România
Astfel, "peste 160.000 de persoane apte de muncă rămân inactive în România, o ţară cunoscută ca fiind în deficit de forţă de muncă", spune Ancuţa Vameşu, care coordonează Reţeaua ISI în România.
Principala cauză a acestui fenomen este că actualul regim politic este singurul din ultimii 100 de ani care nu a adoptat măsuri concrete şi eficiente pentru a integra pe piaţa muncii lucrătorii defavorizaţi - persoanele cu dizabilităţi, cei din închisori, fără educaţie şi pregătire profesională, conform Agerpres.
Cu excepţia câtorva măsuri simbolice definite în Legea-cadru 219/2015, nu există un cadru naţional de sprijin politic pentru ISI-urile din România, relevă documentul.
Până acum, "economia socială a fost mai mereu parte din soluţie. De exemplu invalizii de război deţineau dreptul de a vinde produse din tutun. Comuniştii au avut cooperative meşteşugăreşti pentru persoanele cu dizabilităţi severe care nu se puteau integra în alte locuri de muncă", a completat Vameşu.
Citește și: Care sunt cele opt profesii noi care apar pe piața muncii din România. Pentru unele ești calificat
Alte cauze care au condus, în timp, la creşterea numărului de persoane inactive - deşi sunt apte de muncă - sunt: România nu are o definiţie legală pentru lucrătorii defavorizaţi, de aici lipsa de preocupare a autorităţilor de a crea politici de încadrare a acestora în
câmpul muncii; angajarea asistată a persoanelor cu nevoi de sprijin nu este reglementată în România, iar în această situaţie se mai află Grecia şi Croaţia; măsurile de activare care deja există, şi care se adresează lucrătorilor cu nevoi de sprijin, inclusiv persoane cu
dizabilităţi, nu sunt eficiente, acestea nu reuşesc să livreze servicii adaptate nevoilor lor; cea mai recunoscută cauză de excludere de pe piaţa muncii este "dizabilitatea".
Citește și: Contractele de muncă se schimbă din nou. Se poate întâmpla și într-o zi nelucrătoare
Foto: Freepik. com
"În ciuda nenumăratelor convenţii şi legi care au fost adoptate cu obiectivul clar de a îndepărta barierele şi excluderea acestor persoane de pe piaţa muncii şi de a stimula integrarea persoanelor cu dizabilităţi, nenumărate convingeri false despre muncă şi dizabilităţi sunt larg răspândite", mai spune RISE România.
Totodată, competiţia internaţională pe piaţa muncii şi restructurarea economică au dat naştere unor schimbări dramatice pe piaţa muncii, care au fost accentuate de pandemia Covid-19, iar multe joburi tradiţionale dispar, în timp ce altele apar. Educaţia joacă de asemenea un rol important în inserţia pe piaţa muncii a persoanelor cu nevoi speciale.
Datele disponibile arată că 32,5% dintre acestea, cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani, nu au educaţie, acest procent fiind chiar mai mare de 38,3% în cazul persoanelor fără dizabilităţi.
Comentarii 0