N-are bani pentru monitorizarea persoanelor cu dizabilități, dar cumpără trei mașini

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 01.07.2020 - 16:09

Consiliul de Monitorizare este instituția care ar trebui să vegheze dacă drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate în centrele statului.

SHARE

Raportul de activitate al instituției pe anul trecut, recent publicat pe site-ul Senatului, nu a fost discutat încă de aleși. Cu toate acestea, marți, într-o ședință anunțată din scurt, cu o seară înainte, actualul vicepreședinte, Gheorghe Aștileanu, a fost votat pentru încă un mandat de către Comisia de drepturile omului din Senat, urmând apoi și votul în plen, au declarat, pentru Newsweek România, surse politice.

Consiliul de Monitorizare (CM) menționează, de mai multe ori în raportul pentru 2019, tăierea bugetară ca motiv pentru numărul extrem de mic de vizite de monitorizare (96 de vizite), însă, pe de altă parte, precizează că a achiziționat trei mașini, acestea costând aproape 250.000 de lei, adică aproximativ 17.600 euro/mașină. Totodată, a avut grijă să ofere și vouchere de vacanță, de 12.600 de lei.  

CM mai susține, în raportul citat, că în 2019 a rămas cu un buget de 2.791.000 de lei, din bugetul aprobat inițial, de 4.488.000 de lei, cheltuind banii pentru „personal, bunuri și servicii, vizite de monitorizare și achiziția a trei autoturisme necesare în procesul de monitorizare și administrare”.

Pe de altă parte, tot instituția menționează că „în semestrul al II-lea din 2019 nu au fost efectuate vizitele de monitorizare programate în instituțiile prevăzute”. Pe vizitele pe care totuși le-a efectuatspune că a cheltuit 259.000 de lei, ceea ce înseamnă că o vizită de monitorizare a costat aproape 2.700 de lei.

Aceste vizite, care au rolul de a observa dacă sunt nereguli în centrele și secțiile de psihiatrie unde sunt îngrjite persoane cu dizabilități, au fost efectuate în doar 28 de județe și în Capitală.

Despre raportul pe anul 2018, puteți citi aici: Consiliul de Monitorizare, o palmă peste obrazul oamenilor cu dizabilități

Despre Săpoca, tragedia care a șocat opinia publică anul trecut, când un pacient a omorât alți șapte, CM se rezumă să le recomande Consiliului Județean Buzău și conducerii Spitalului să respecte recomandările Direcției de Sănătate Publică Buzău. Nu scriu un rând despre condițiile în care erau ținuți pacienții, cum a fost posibil un astfel de incident, ce măsuri s-au luat în urma incidentului.

Fragment din raportul CM pe 2019. 

Un alt scandal din toamna anului trecut, de la Sighetu Marmației, acolo unde oamenii cu dizabilități erau ținuți în cuști de plexiglas, semnalat de CRJ, este trecut sub tăcere în raportul CM. Singura recomandare pe care o face CM este „să se finalizeze în termen cât mai scurt, lucrările de reparații menționate”.

1.225 de oameni din grija statului au murit anul trecut 

CM semnalează numărul de decese ale rezidenților, survenite anul trecut, și precizează că în 34 la sută dintre cazuri a depus plângeri la Poliție. Dar nu dă nici un fel de detalii despre aceste decese, despre situația rezidenților sau circumstanțele în care s-au produs. Din raport, aflăm doar că anul trecut au murit 1.255 de rezidenți, că cele mai multe decese s-au înregistrat în Prahova (71 de decese), București (70 de decese), Mureș (66 de decese), Timiș (60 de decese).  16 decese au fost la copii.

Recomandare CM către Asistența Socială: Să dea afară un rezident dintr-un centru. 95% din vizite, anunțate

Rapoartele de monitorizare sunt opace: fără informații despre inspectorul care a realizat monitorizarea (CV-urile acestora nu sunt publice nici acum pe site-ul instituției), data la care s-a făcut vizita, dacă a fost un control inopinat (știm doar că, în total, au fost 4 astfel de controale, deci mai puțin de 5 la sută din vizite, restul fiind vizite anunțate), fără numărul de oameni îngrijiți în centrul respectiv sau informații despre angajați ori decese suspecte.

Într-un singur raport este menționat un conflict între un rezident și ceilalți rezidenți și angajați, iar recomandarea CM către centru este să îl dea afară. Se întâmplă la Sibiu, la Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap Dumbrăveni.

Acolo, CM recomandă DGASPC Sibiu să rezilieze contractul cu un beneficiar care a agresat alți beneficiari și angajați ai centrului, acesta ar fi introdus alcool în centru. Totuși, CM nu specifică dacă rezidentul a beneficiat de vreo terapie, dacă urma vreun tratament, în ce măsură era respectat acest tratament sau cum a ajuns să aducă băutură în centru. Fără alte informații, CM precizează, în continuarea raportului, că „beneficiarul ADV nu mai este instituționalizat din luna mai 2019, acesta fiind încadrat în muncă pe raza localității Sibiu”. Nu știm cum s-au soluționat incidentele violente și nici ce s-a întâmplat cu rezidentul după scoaterea din centru.

Majoritatea rapoartelor de monitorizare întocmite de inspectorii CM în 2019 au ca laitmotiv fraza: „În urma controlului nu s-au constatat nereguli în ceea ce privește curățenia și hrana, centrul oferind condiții adecvate pentru respectarea drepturilor beneficiarilor din centru, motiv pentru care inspectorul de monitorizare și cei doi experți independenți au recomandat să se mențină cele constatate”.

Să pună la muncă rezidenții cu handicap sever

Mai sunt și situații în care menționează nereguli, dar fără să ofere prea multe informații, iar, în alte situații, recomandările sunt nepotrivite. De exemplu, la Plătărești, Călărași. Acolo, de-a lungul timpului, au fost semnalate numeroase nereguli, iar, la începutul anului, Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) a publicat un raport despre „condițiile de trai inumane”. Consiliul de Monitorizare reține că sunt nereguli de natură materială, recomandă remedierea acestora, dar și angajarea beneficiarilor. Ulterior, consemnează că „la Plătărești sunt beneficiari care provin din centre de copii cu handicap sever, aceștia fiind în incapacitatea de a comunica, de a se deplasa, sunt puși sub interdicție - sunt motive care intervin în imposibilitatea angajării în muncă”.

Nu știm dacă inspectorii de monitorizare au revenit la Plătărești ca să vadă ce măsuri s-au luat.

Într-un alt raport, privind un centru de îngrijire din Bascoavele, Argeș, se menționează că „se oferă condiții adecvate pentru respectarea drepturilor beneficiarilor din centru”, motiv pentru care inspectorul de monitorizare și cei doi experți independenți au recomandat să se mențină cele constatate. Pe de altă parte, „recomandă DGASPC Argeș organizarea de cursuri de pefecționare și pregătire profesională pentru angajații CIA Bascovele, în vederea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități”.

Un rezident și-a rupt mâna în 2018. Medicul a fost sancționat, dar nu știm ce s-a întâmplat cu pacientul

Cele mai multe nereguli semnalate de inspectorii de monitorizare se rezumă la condițiile materiale precare, mobilierul stricat, igrasia de pe pereți. Într-o vizită de follow-up menționată la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Techirghiol, unde semnalaseră anterior condițiile mizere în care sunt ținuți beneficiarii, inspectorii consemnează că s-au îmbunătățit condițiile și că, acum, „geamurile erau curate și accesorizate cu perdele”. Nu știm însă nimic despre cum se simt rezidenții, dacă suferă de vreo boală, ce probleme au acolo.

Raportul CM menționează și situația din celălalt corp al centrului, unde, în 2018, un rezident și-a fracturat mâna, iar medicul centrului a decis că nu este necesară o investigare mai amănunțită și o radiologie (radiografie, sic!) care să ateste gravitatea accidentării. CM menționează că medicul respectiv a fost sancționat timp de trei luni cu reținerea a 10% din salariu, dar nu spune nici un cuvânt despre starea de sănătate a rezidentului.

În Slobozia, un centru are o cameră în care sunt închiși rezidenții. Nu știm ce s-a întâmplat cu ea

Într-un alt raport, despre o vizită la centrul de recuperare Dobrița din Gorj, CM recomandă instituției să o notifice în termen de 24 de ore de la decesul oricărui beneficiar – dar nu precizează că au fost situații în care acest lucru s-a întâmplat și nici n-au revenit cu o vizită de follow-up pentru a verifica situația.

În încheierea unui alt raport de monitorizare despre Centrul de îngrijire și asistență Slobozia, CM menționează că „la etajul 4 al centrului se există (sic!) o cameră în care se află un pat, iar pereții sunt capitonați, cameră ce este folosită pentru beneficiarii care suferă de anumite schimbări bruște a stării fizice ori psihice, astfel, recomandăm desființarea acestei camere”. Nu știm dacă CM a efectuat o vizită de follow-up la acest centru, dacă a fost desființată această cameră, câți rezidenți au fost închiși în ea.

Citește și: Patru din cei 18 angajați de la Consiliul de Monitorizare sunt din același județ cu șeful

Consiliul de Monitorizare este condus de Florinel Butnaru, ex-vicepreședinte al organizației PSD Sector 4, ex-senator, migrat din PP-DD la PSD. El a câștigat, anul trecut, 9.180 de lei pe lună, conform celei mai recente declarații de avere

 

 

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -