De ce plătești întreținerea dacă nu locuiești în apartament? Un avocat explică ce cheltuieli rămân
Apartamentul nelocuit nu te scutește de toate cheltuielile de întreținere. Un avocat explică ce sume trebuie să achite proprietarii plecați din țară sau din localitate și de ce plătesc pentru lift, acoperiș și salariile dintr-o asociație.
Proprietarii apartamentelor nelocuite trebuie să suporte în continuare anumite cheltuieli ale blocului. Avocatul Gelu Pușcaș explică de ce reparațiile liftului, lucrările la acoperiș și salariile din asociație apar pe listele de plată chiar și în lipsa lor.
Un apartament gol nu înseamnă automat o listă de întreținere fără sume de achitat. Chiar dacă proprietarul este plecat din țară sau locuiește în altă localitate, anumite obligații de plată rămân, deoarece sunt legate de proprietatea comună a blocului.
De ce plătești întreținerea dacă nu locuiești în apartament? Un avocat explică ce cheltuieli rămân
Situația provoacă nemulțumiri în rândul celor care consideră că nu ar trebui să plătească pentru un lift pe care nu îl folosesc sau pentru întreținerea unei scări pe care nu circulă. Explicația prezentată de avocatul Gelu Pușcaș pornește însă de la faptul că proprietarul unui apartament deține și o cotă din părțile comune ale imobilului.
Citeşte şi: Lista de întreținere la bloc. Când se consideră că proprietarul a luat la cunoștință cât are de plătit?
Ce cheltuieli plătește proprietarul unui apartament nelocuit
Potrivit avocatului, absența din apartament nu elimină obligația de a contribui la întreținerea, repararea sau investițiile care privesc partea comună a blocului.
„Un proprietar chiar dacă este plecat din țară sau este în altă localitate și apartamentul este nelocuit, va avea de suportat tot ceea ce reprezintă cheltuieli care vizează întreținerea, repararea sau investițiile la partea comună”, explică Gelu Pușcaș.
Astfel, proprietarul va trebui să participe la plata reparației liftului, chiar dacă nu îl folosește. Același principiu se aplică lucrărilor la terasă sau la acoperiș, inclusiv atunci când apartamentul său se află la parter și este nelocuit.
Avocatul oferă și exemplul unei reparații la o țeavă de pe coloana apartamentelor cu două camere de la scara 1. Potrivit explicației sale privind cheltuielile pentru proprietatea comună, la această plată poate contribui și proprietarul unui apartament nelocuit de la scara 2, situat pe coloana apartamentelor cu trei camere.
Pe lista de plată se vor regăsi, de asemenea, sumele aferente salariilor sau remunerațiilor președintelui asociației, administratorului și cenzorului.
Nici lipsa consumului individual de apă nu exclude, în toate situațiile, apariția unor sume pentru apă pe lista de întreținere. Gelu Pușcaș menționează situația în care adunarea generală a hotărât repartizarea diferențelor de apă pe cota-parte indiviză sau repartizarea în același mod a unei cantități de apă folosite pentru spălarea pubelelor ori a scării.
Prin urmare, explică avocatul, cheltuielile care țin de partea comună pot apărea și în dreptul unui apartament în care nu locuiește nimeni. Pentru categoria cheltuielilor repartizate pe cota-parte indiviză, acesta indică articolul 85 din Legea nr. 196/2018.
De ce contează cota-parte indiviză din bloc
Obligația de a contribui la aceste cheltuieli este legată de ceea ce deține proprietarul, explică Gelu Pușcaș. Pe lângă apartament, acesta are și o cotă din părțile comune ale blocului, menționată în actul de proprietate.
„Explicația este aceea că proprietatea deținută are și o cotă/fracție/procent din părțile comune ale blocului”, precizează avocatul.
Cu alte cuvinte, proprietarul deține și o cotă ideală din casa scării, terasă, ascensor sau fațada imobilului. Faptul că apartamentul este nelocuit nu înlătură această calitate de coproprietar asupra spațiilor și elementelor comune.
Aceasta este explicația pentru care anumite sume continuă să fie repartizate pe lista de întreținere, chiar dacă proprietarul nu folosește efectiv apartamentul sau liftul.
În privința costurilor pe care un proprietar nu le are de achitat atunci când nu locuiește în apartament, avocatul enumeră energia electrică, gazele, salubritatea și vidanjarea. Acesta le prezintă distinct de cheltuielile aferente proprietății comune, care rămân în sarcina proprietarului.
De ce reparația liftului nu se împarte după numărul de locatari
Una dintre nemulțumirile prezentate de Gelu Pușcaș privește diferența dintre numărul persoanelor care folosesc liftul și cota de proprietate în funcție de care sunt repartizate cheltuielile.
Argumentul proprietarilor care solicită împărțirea costurilor pe persoane este că liftul este folosit de locatari, nu de suprafața apartamentului. În consecință, aceștia consideră că numărul celor care circulă cu ascensorul ar trebui să determine contribuția fiecărui apartament.
Avocatul ilustrează această nemulțumire prin comparația dintre un apartament cu trei camere, în care locuiește o singură persoană, și o garsonieră în care locuiesc trei persoane. Proprietarul apartamentului cu trei camere poate achita mai mult, deși în garsonieră sunt mai mulți locatari care folosesc liftul.
Explicația juridică prezentată de Gelu Pușcaș este că articolul 85 din Legea nr. 196/2018 include ascensorul și remunerațiile între cheltuielile pentru care repartizarea se face în funcție de cota-parte indiviză deținută din proprietatea comună.
Astfel, pentru cheltuielile încadrate în această categorie, criteriul indicat de avocat este cota de proprietate, chiar dacă numărul persoanelor care locuiesc în apartamente diferă.
Poate asociația de proprietari să decidă un alt mod de repartizare?
Potrivit lui Gelu Pușcaș, nici comitetul executiv, nici administratorul și nici adunarea generală nu pot schimba modul de repartizare stabilit printr-o normă imperativă.
Avocatul subliniază că includerea ascensorului și a remunerațiilor în categoria acestor cheltuieli obligă asociația să respecte criteriul prevăzut de lege.
„Este o normă imperativă care stabilește un astfel de mod de repartizare”, explică acesta.
În acest context, o hotărâre a adunării generale sau o prevedere din statutul asociației nu poate avea prioritate față de lege. Același principiu se aplică și deciziilor comitetului executiv.
Prin urmare, potrivit explicațiilor avocatului, faptul că un apartament este nelocuit nu îl scutește pe proprietar de contribuția la cheltuielile aferente părților comune. Aceste obligații sunt legate de cota de proprietate deținută în bloc, iar asociația trebuie să respecte regulile legale de repartizare.
