ANALIZĂ Rateurile Consiliului de Monitorizare, care ar trebui să apere persoanele cu dizabilități

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 25.01.2020 - 09:26
Eșec. La peste o mie de decese petrecute în centrele rezidențiale, Florinel Butnaru nu are nici o reacție publică.Foto: Captură Youtube

La mai bine de doi ani de când a devenit operațional, Consiliul de Monitorizare, instituție autonomă sub control parlamentar, nu reușește să le vină în ajutor oamenilor cu dizabilități din grija statului.

SHARE

Acum o săptămână, opinia publică era șocată să vadă cum oamenii cu dizabilități dintr-un centru din Călărași primesc de mâncare resturi, centrul susținând, pe un ton răspicat, că meniul respectă „normativele în domeniu”.

Numai anul trecut, au apărut în spațiul public alte cazuri care au indignat societatea și care au arătat lipsurile grave din asistența socială românească: la Spitalul de Psihiatrie Săpoca, un pacient a omorât alți șapte, la Sighetu Marmației, oamenii erau ținuți în cuști de plexiglas, la Urlați, în Prahova, 175 de oameni erau închiși în centru, în condiții mizere.

1.190 de morți în 11 luni

În primele 11 luni ale lui 2019, au murit 1.190 de oameni cu dizabilități, în centrele statului și în spitalele de psihiatrie, arată cifrele oferite Newsweek România de către Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, instituția care ar trebui să vegheze asupra respectării drepturilor oamenilor cu dizabilități îngrijiți în instituțiile statului. Consiliul este cel care primește informații cu privire la decese, poate sesiza organele statului pentru anchete, poate efectua vizite de monitorizare inopinate în centre, face recomandări pe care centrele trebuie să le implementeze și reprezenta oamenii cu dizabilități în instanță.

Citește și: EXCLUSIV În 11 luni au murit 1.190 de oameni cu dizabilități din centrele statului

Consiliul de Monitorizare, creat prin legea 8/2016, a devenit operațional în 2017. De la finalul lui 2017, la șefia instituției a fost instalat, de către fosta Coaliție de guvernare PSD-ALDE, Florinel Butnaru, de profesie inginer auto, ex-parlamentar PP-DD migrat la PSD.

Mandatul său de până acum s-a caracterizat prin opacitate: experții independenți care ar trebui să îi însoțească pe inspectorii de monitorizare ai Consiliului în vizite inopinate apar doar pe listele cu anunțurile privind rezultatele la concursuri, iar Consiliul nu comunică nimic despre CV-urile lor sau onorariile pe care le primesc. La o solicitare Newsweek România despre acest subiect, din august 2019, Consiliul a răspuns: „Vă informăm că solicitarea formulată nu respectă condițiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”.

În rapoartele de monitorizare publicate pe site, în care sunt descrise condițiile, de obicei proaste, în care sunt ținuți „beneficiarii”, nu sunt aproape niciodată consemnate decesele și incidentele petrecute în centre. Consiliul nu anunță niciodată dacă a sesizat Parchetul cu privire la vreun deces, în condițiile în care o analiză a Centrului de Resurse Juridice, publicată anul trecut, arată că din cei 1.447 de oameni cu dizabilități instituționalizați care au murit între septembrie 2017 și septembrie 2018, în 259 de cazuri, cauza decesului a fost pneumonia, înecul cu mâncare, peritonita, intoxicații cu „substanță corozivă”.

O dată pe an, conducerea Consiliului de Monitorizare își prezintă raportul de activitate în Comisia de drepturile omului din Senat, care dă un aviz consultativ, urmat de votul în plenul Senatului. Anul trecut, raportul a fost avizat favorabil, cu 55 de voturi „pentru” și 25 „împotrivă”. Din sursele Newsweek România, „pentru” au votat aleșii PSD-ALDE, iar „împotrivă”, USR și PNL.

Citește și: Consiliul de Monitorizare, o palmă peste obrazul oamenilor cu dizabilități

Raportul de anul trecut conținea, de-a valma, rapoarte de monitorizare cu date încurcate, pagini întregi cu legi, statistici, modele de adeverințe, ba chiar și meniuri și programe ale unor conferințe la care participaseră membrii Consiliului. Nici un rând despre violențe ori decese. Florinel Butnaru a oferit atunci revistei noastre o explicație originală: raportul nu conține o vorbă despre decese, pentru că inspectorii stabilesc în rapoarte ce trebuie remediat, iar decesele „nu sunt remedieri”.

 

7.166.000 de lei este bugetul Consiliului de Monitorizare pentru 2020 (Ministerul de Finanțe)

 

8.780 de lei pe lună câștigă Florinel Butnaru (declarația de avere din 2019)

 

8.645 de lei pe lună câștigă Gheorghe Aștileanu (declarația de avere din 2019)

 

Cine lucrează la Consiliul de Monitorizare

În instituția prezidată de Florinel Butnaru, cu domiciul, potrivit declarației de avere, în Râmnicu Vâlcea, lucrează 18 oameni, potrivit declarațiilor de avere și interese postate pe site-ul instituției pentru anul 2019 și analizate de Newsweek România.

Patru dintre ei (referent de cabinet Florica Ștefan, inspectorii de monitorizare Alexandru Mateescu, Nicolaie Mardale și directorul Nicolae Băiașu) au domiciliul din declarația de avere în Vâlcea. În Consiliu lucrează și două persoane care au lucrat la fundația Inimă pentru Inimă, tot din Râmnicu Vâlcea (Costel Graur, consilier – care a primit 23.350 de lei/an de la această fundație și directorul Nicolae Băiașu – 14.100 de lei/an). Consilierul de cabinet Ion Grozavu, care a câștigat, în 2019, 18.791 de lei/an de la Consiliu, a fost și consilier județean la CJ Dâmbovița, fiind și prim-vicepreședinte la PNL Dâmbovița, iar consilierul de cabinet Păduroiu Valentin, care a câștigat anul trecut 28.500 de lei/an, este secretar general PSD. Mai mulți angajați au lucrat și la primăriile de sector (inspectoarele de monitorizare Monica Dumitrescu – Primăria Sectorului 3 și Gloria Ionescu – Primăria Sectorului 5, consiliera Elena Samoilă-Lăzărescu – Primăria Sectorului 5). Tot la Consiliu mai este angajat și Ion Ispas, care a primit 49.408 lei/an de la UM 02490 (Statul Major al Forțelor Terestre), dar și Constantin Biriși, care primește o pensie de la Ministerul Apărării de 132.000 lei/an.

Citește mai multe aici: Patru din cei 18 angajați de la Consiliul de Monitorizare sunt din același județ cu șeful

Consiliul de Monitorizare: „Nu comentez”

Anul acesta, președintele Butnaru și vicepreședintele Gheorghe Aștileanu au solicitat reporterului Newsweek România să trimită întrebările despre activitatea instituției pe email.

Șefii Consiliului de Monitorizare nu au răspuns solicitării Newsweek până la închiderea ediției print, însă au trimis răspunsurile pe email, ulterior.

„Nu comentez”, a fost răspunsul șefilor Consiliului, întrebați despre o eventuală demisie, după ce Mădălina Turza, șefa Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități a sesizat Comisia de drepturile omului din Senat „cu privire la inacțiunea Consiliului în cazurile de încălcări masive ale drepturilor omului și de decese ale rezidenților din centre”.

Întrebată dacă au depus vreo plângere în urma deceselor din centre, răspunsul conducerii Consiliului de Monitorizare a fost: „Potrivit Ordinului nr. 1134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale, este instituită obligația medicului constatator, cu drept de liberă practică, de a refuza eliberarea certificatului de deces și de a solicita organelor judiciare o autopsie pentru elucidarea cauzei morții, în cazurile în care consider că moartea este suspectă.”

Pe de altă parte, amintim că, potrivit legii de funcționare a instituției, Legea 8/2016, Consiliul trebuie să: 

d) sesizează de îndată organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost făcută prin fapte de natură penală şi poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată;
e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
f) primeşte şi analizează notificările de deces transmise conform art. 13 de către instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2);
g) urmăreşte dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilităţi instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii.”

 

Nici despre cei patru angajați din 18 care sunt din același județ cu șeful Consiliului de Monitorizare, conducerea instituției nu vrea să discute. Răspunsul primit de Newsweek România legat de această situație a fost: „Explicațiile solicitate nu fac obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001”.

Același răspuns îl dă Consiliul de Monitorizare și la solicitarea jurnalistei Newsweek România privind CV-urile inspectorilor angajați în cadrul instituției, care ar trebui să facă vizite în centrele pentru persoanele cu dizabilități. Potrivit legii, aceștia ar trebui să aibă „expertiză în domeniul drepturilor omului, în mod special în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi”. Consiliul consideră, însă, că „documentele solicitate nu fac obiectul prevederilor Legii nr. 544/2001.”

 

ANDPDCA spune că vor exista trei programe de monitorizare în centre

Președinta Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), Mădălina Turza, a declarat, pentru Newsweek România, că vor exista mecanisme de monitorizare a felului în care sunt îngrijți oamenii din centre pe trei niveluri: la nivel central, prin vizite de monitorizare inopinate, la nivel local, prin inspecțiile lunare ale direcțiilor de asistență socială și prin programul „Recurs la demnitate”. La acestea, se vor adăuga și vizitele inopinate ale ONG-urilor de drepturile omului, cărora PSD le tăiase accesul în centre.

Programul „Recurs la demnitate”, care începe în luna februarie, va fi format din evaluatori independenți care vor lucra în regim de voluntariat și care vor interveni punctual în cazurile semnalate la ANDPDCA. Motivele implementării acestui program au fost „nevoia de evaluare a calității serviciilor oferite oamenilor și ineficiența Consiliului de Monitorizare”, a mai explicat Mădălina Turza, pentru Newsweek România.

USR și PNL vs. Butnaru

În opinia senatorului USR Adrian Wiener, membru în Comisia de drepturile omului, Florinel Butnaru ar trebui să nu mai conducă instituția, acuzând, încă de anul trecut, anexarea politică a Consiliului. Într-o interpelare adresată acum mai bine de o lună Consiliului și rămasă fără răspuns, Wiener îl acuză pe Butnaru că a făcut o vizită inopinată la un spital psihiatric din Târgoviște numai după ce a anunțat conducerea să remedieze problemele semnalate de un doctor. „Ei (PSD-ALDE, n.r.) au pus acolo oameni care să se asigure că nu le creează probleme de imagine”, a adăugat senatorul, precizând, pentru Newsweek România, că va încerca din nou să îl demită pe Butnaru.

Și pentru liberalul Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL, „Florinel Butnaru nu este vreo lumină sau vreo persoană care să fie o pierdere pentru Consiliul de Monitorizare”. Fenechiu a explicat, pentru Newsweek România, că așteaptă să vadă raportul de activitate al lui Butnaru și că PNL ar susține înlocuirea acestuia din fruntea Consiliului.

În schimb, senatorul PSD Ioan Chisăliță, de asemenea membru în Comisia de drepturile omului, proaspăt inculpat  într-un dosar de corupție privind Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara, i-a luat apărarea colegului său, Florinel Butnaru, autosuspendat din PSD: „Nu putem spune că activitatea domnului Butnaru strălucește, dar este o activitate de uzură. Nu cred că rolul unui Consiliu de Monitorizare este de a ieși în presă. Eu știu că își face treaba, monitorizează”.

Întrebat dacă ar susține demiterea lui Butnaru, Chisăliță a spus că este „deplasată” întrebarea reporterului Newsweek România: „Ca să înlocuiești o persoană din fruntea unei instituții, se face pe baza unei analize. (...) În momentul de față, eu nu pot să susțin plecarea domnului Butnaru din fruntea Comisiei. Dacă activitatea nu corespunde, atunci vă asigur că eu voi lua o decizie în consecință”.

Raportul lui Florinel Butnaru va fi prezentat, potrivit surselor Newsweek România, în martie.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.