„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Aceste cifre ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora”, a declarat Marina Oțelea, una dintre autoarele unui studiu privind sarcina în adolescență, făcut de Unicef și Asociația SAMAS, publicat vineri.
În total, în 2019, 16.639 de adolescente au rămas însărcinate, cu 9 la sută mai puține decât în 2018. 4.290 de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au făcut un avort. În 70 la sută dintre cazuri, vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei.
La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini).
În tabelul de mai jos, este prezentată relația adolescentei însărcinate cu tatăl copilului. Într-o treime din cazuri, este vorba despre iubit, iar în 4,7 la sută din cazuri, de viol sau incest.
La prima naștere, 11,8 la sută aveau 14 ani. Vârsta medie a mamelor adolescente la naștere este 15,9 ani.
68 la sută din mamele adolescente cuprinse în analiză mergeau la liceu sau școală vocațională (A), 19,5 la sută dintre ele au absolvit liceul sau o școală vocațională (B), iar 12,2 la sută au terminat doar patru clase sau nu au mers niciodată la școală (C).
Cele care aveau cel mai scăzut nivel de educație au avut cele mai multe relații – 31,7 la sută, de trei ori mai multe decât cele care au reușit să absolve liceul sau frecventau încă școala.
Specialiștii citați în cercetarea calitativă spun că educația insuficientă reprezintă un risc major pentru o sarcină în adolescență (inspector de sănătate publică). „Lipsa de educație este principalul factor”, „mamele minore se retrag (sunt retrase) devreme de la școală și sunt analfabete” (medic de familie), „sunt și fete care, din diferite motive, se retrag de la școală sau nu au fost niciodată școlarizate” (medic generalist), „sunt multe fete retrase de la școală din motive economice, sărăcia nu este neapărat influențată de etnie” (medic de familie), „sunt și fete care provin din familii înstărite, dar cu părinți foarte ocupați” (medic de la un cabinet de planning familial), „sunt și eleve care nu provin din familii destrămate, dar sunt păcălite de iubirea pentru un băiat” (inspector de sănătate publică), „lipsa oricăror noțiuni despre sănătatea reproducerii în școală/familie” (inspector de sănătate publică) și „lipsa educației religioase, în ciuda orelor de religie care se țin în școli” (medic de la cabinet de planning familial).
Citește și: De ce ar trebui ca educația sexuală să se predea la școală. Ce spun activiștii
Proporția în ceea ce privește o relație sau o sarcină în adolescență este de șase ori mai mare la fetele de etnie romă decât la fetele din populația generală. 52 la sută dintre fetele rome care devin mame sunt analfabete.
Medicii de medicină școlară își asumă un rol în prevenirea sarcinilor în adolescență, spunând că „instituția este indirect responsabilă pentru organizarea de cursuri de educație pentru sănătate și educație sexuală. Când o elevă rămâne însărcinată, medicul școlar ar trebui să îi monitorizeze starea de sănătate, împreună cu medicul de familie și specialistul”, spune un medic școlar, iar un altul spune că „mereu am avut una sau două fete însărcinate, din ciclul liceal”. „Multe dintre ele duc sarcina la termen, nasc și se întorc la școală. Unele dintre ele îmi spun că le este greu și le cer medicilor școlari „să le trimită undeva unde nu știe nimeni ce am făcut” . „Multe spun că au făcut sex neprotejat, mai puține vorbesc despre un viol. Își duc sarcinile la termen pentru că nu vorbesc cu părinții”, spune un alt doctor citat în cercetare.
Specialiștii citați spun că unul din factorii care contribuie la o sarcină în adolescență este că „educația sexuală timpurie lipsește”, mai ales la grupurile vulnerabile.
Mai mult de jumătate din fetele active sexual au avut prima relație înainte de 15 ani, iar în comunitățile rome, prima relație are loc și mai devreme, când „multe fete sunt căsătorite” la vârsta de 12-13 ani.
Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului și o corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități în privința sănătății reproducerii generațiilor tinere și a prevenirii sarcinilor la minore.
Raportul integral (limba engleză) poate fi descărcat de AICI.
