Casa de Pensii a MAI, învinsă definitiv. Cum a vrut să anuleze pensia unui polițist și să-i ia banii înapoi?
Lovitură pentru Casa de Pensii a MAI: instanța a respins definitiv tentativa de anulare a pensiei unui polițist pensionat anticipat. Instituția voia și recuperarea banilor plătiți din 2022. Cazul readuce în atenție problemele reclamate de rezerviști.
O decizie definitivă a Curții de Apel București readuce în atenție disputele dintre rezerviștii MAI și Casa de Pensii Sectorială. Într-un dosar recent, instanța a respins tentativa Casei de Pensii de a anula pensia unui polițist pensionat anticipat și de a recupera toate sumele plătite acestuia.
În paralel, rezerviștii spun că se confruntă cu alte situații în care perioade de vechime sunt ignorate, pensiile sunt revizuite sau chiar sistate, iar beneficiarii sunt obligați să se adreseze din nou instanțelor, a anunțat Sindicatul Politistilor din Romania "Diamantul".
Casa de Pensii a MAI, învinsă definitiv: a vrut să anuleze pensia unui polițist și să-i ia banii înapoi
Un nou litigiu pierdut de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate unele dosare de pensii militare.
Pe 6 octombrie 2026, Curtea de Apel București a respins definitiv apelul formulat de Casa de Pensii Sectorială a MAI într-un dosar în care instituția solicita anularea deciziei de pensionare a unui polițist și recuperarea tuturor sumelor de bani pe care acesta le primise după pensionare.
Polițistul fusese pensionat anticipat în anul 2022. Ulterior, Casa de Pensii a MAI a contestat legalitatea deciziei de pensionare, invocând o notă întocmită în anul 2025 de Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit interpretării susținute de Casa de Pensii, stagiul de cotizare dobândit printr-un contract de asigurare socială în baza OUG 163/2020 nu ar fi putut fi valorificat în stabilirea dreptului la pensie anticipată parțială.
Pe baza acestei interpretări, instituția a solicitat instanței să constate „nulitatea absolută” a deciziei de pensionare, invocând dispozițiile Codului civil. În plus, Casa de Pensii a cerut ca fostul polițist să restituie toate sumele încasate de la momentul pensionării.
Instanțele nu au dat însă curs acestor solicitări.
Instanțele au respins acțiunea Casei de Pensii
Atât Tribunalul București, cât și Curtea de Apel București au respins acțiunea Casei de Pensii. În esență, instanțele au reținut că o decizie de pensie militară nu poate fi desființată prin folosirea mecanismelor dreptului comun, în condițiile în care Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat stabilește proceduri specifice pentru astfel de situații.
Cu alte cuvinte, instituția care stabilește și gestionează pensiile trebuie să respecte procedura prevăzută de legislația specială.
Pe lângă respingerea apelului, Casa de Pensii Sectorială a MAI a fost obligată să achite și suma de 3.500 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cazul nu este însă unul izolat, dacă sunt luate în considerare relatările mai multor rezerviști care susțin că au fost nevoiți să meargă în instanță pentru a-și apăra drepturile.
Un fost cadru al MAI povestește că instituția i-ar fi refuzat recunoașterea unei perioade de un an și trei luni ca vechime, pe motiv că documentele referitoare la această perioadă trebuiau depuse la momentul trecerii în rezervă.
„Casa de pensii a MAI a refuzat să-mi constituie ca vechime o perioadă de 1 an și trei luni, perioadă anterioară trecerii în rezervă. Motivau că trebuia să depun acea perioadă la data trecerii în rezervă”, povestește acesta.
Citește și: Ilie Bolojan: Va crește vârsta de pensionare a militarilor, a polițiștilor. Nu există altă posibilitate
Problema, spune rezervistul, era că la data pensionării nu avea încă documentele necesare.
„Eu am intrat în posesia acelei perioade la câteva luni după ce am trecut în rezervă. Le-am intentat proces, am câștigat la tribunal, ei au făcut recurs.”
Dosarul a ajuns la Înalta Curte
Dosarul a ajuns ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce judecătorii Curții de Apel au sesizat instanța supremă.
„La Curtea de Apel judecătorilor le-a fost teamă să-mi dea dreptate și au trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție. După un an, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție mi-au dat dreptate”, susține rezervistul.
Potrivit relatării sale, instanța supremă ar fi apreciat inclusiv că judecătorii Curții de Apel nu erau împiedicați să se pronunțe asupra problemei.
Cazul are și o particularitate: rezervistul spune că s-a reprezentat singur în toate etapele procesului.
„Țin să menționez că m-am reprezentat singur, fără avocat, și am câștigat”, afirmă acesta.
Critici dure la adresa Casei de Pensii
În urma experienței, omul are o opinie extrem de critică despre modul în care funcționează sistemul de pensii al MAI.
„Într-adevăr, țin să dau dreptate celor care nu au o părere bună despre incompetența juriștilor și conducerii Casei de Pensii”, afirmă rezervistul.
Dincolo de cazurile individuale, problema pare să aibă o dimensiune mai largă. Un alt rezervist susține că aproximativ 700 de persoane s-ar afla într-o situație similară, cu litigii sau probleme legate de revizuirea pensiilor.
„Sunt 700 de rezerviști în situația asta! La care se adaugă familiile lor!”, susține acesta.
Potrivit aceleiași persoane, rezerviștii încearcă să se ajute reciproc, inclusiv financiar, pentru a-i sprijini pe cei care ajung din nou în instanță după ce au obținut deja hotărâri definitive.
„Se susțin cum pot unii pe alții: lunar se fac donații modice pentru a susține pe cei care, deși au câștigat definitiv, li s-au emis decizii de revizuire + sistare pensie + debit, luând-o astfel de la capăt cu procesele.”
Situația descrisă este cu atât mai controversată cu cât, potrivit afirmației rezervistului, unele persoane au primit pensiile timp de mai mulți ani înainte ca acestea să fie reconsiderate.
„Și asta după ce 3, 4, 5 ani au încasat pensie legal!!!! Stat de drept…”
Un alt pensionar spune că se află, la rândul său, într-un litigiu cu Casa de Pensii a MAI după ce ar fi constatat o diferență semnificativă în calcularea unei perioade lucrate în condiții deosebite.
„Și mie mi-au greșit decizia. Din 4 ani, 2 luni și 8 zile de grupa 2 mi-au dat doar 3 ani, 4 luni și 21 zile. Acum mă judec cu ei”, afirmă acesta.
Disputa despre pensii ajunge și la nivel politic
Problemele reclamate de rezerviști apar într-un context mai larg, în care viitorul sistemului de pensii militare a fost intens discutat la nivel politic.
Potrivit relatărilor publicate de Newsweek România, fostul premier Ilie Bolojan a susținut în mai multe rânduri că pensionarii din sistemele de apărare și ordine publică ar trebui să rămână mai mult în activitate, iar vârsta de pensionare să crească.
Într-o declarație făcută pe 24 aprilie, Bolojan a argumentat că actualul sistem nu mai poate fi menținut în forma sa actuală.
„Aceste categorii care au posibilitatea de pensionare mult prea devreme nu mai este sustenabil să se meargă pe această situație”, ar fi declarat fostul premier.
Citește și: DOCUMENT CCR a motivat de ce a refuzat creșterea pensiilor militare cu sute de lei Guvernul vinovat
Acesta a susținut și că modificarea vârstei de pensionare ar fi inevitabilă.
„Va crește vârsta de pensionare a militarilor, a polițiștilor, nu există altă posibilitate”, a explicat Bolojan.
Declarațiile au alimentat dezbaterea privind viitorul pensiilor militare, într-un moment în care rezerviștii așteaptă, pe de o parte, soluții pentru pensiile aflate în plată, iar pe de altă parte se confruntă cu litigii privind modul în care le sunt calculate sau revizuite drepturile.
Proiectul privind creșterea pensiilor militare, blocat după decizia CCR
În paralel, pensionarii militari așteaptă de mai mult timp o soluție legislativă privind majorarea pensiilor.
Un proiect de lege care prevedea creșterea pensiilor militare a fost adoptat de Parlament, însă a fost contestat la Curtea Constituțională a României de Avocatul Poporului.
CCR a constatat neconstituționalitatea proiectului, iar motivarea deciziei a fost publicată în iulie 2025.
Una dintre principalele probleme identificate de Curte a vizat impactul bugetar și, în special, sursa de finanțare indicată pentru majorarea pensiilor.
În motivarea CCR, citată de Newsweek România, Curtea a arătat că exista o diferență între forma avută în vedere de Guvern și forma adoptată ulterior de cele două Camere ale Parlamentului.
„Curtea reţine cu privire la impactul bugetar estimat că propunerea legislativă a fost adoptată de cele două Camere într-o redactare diferită faţă de forma iniţiatorului care a fost avută în vedere la elaborarea punctului de vedere al Guvernului, în sensul că actualizarea nu mai priveşte toate pensiile militare, ci numai pe cele aflate în plată la data intrării în vigoare a legii analizate”, se arată în motivarea Curții Constituționale.
De atunci, proiectul legislativ a rămas în centrul disputelor politice, în timp ce pensionarii militari susțin că așteaptă de luni de zile o soluție care să permită actualizarea drepturilor fără ca legea să intre din nou în conflict cu prevederile constituționale.
