STUDIU Atât absinența cât și consumul excesiv de alcool pot duce la apariția demenței

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 02.08.2018 - 18:48
Foto Getty Images

Cercetarea privind efectele alcoolului a apărut în contextul în care oamenii de știiință încearcă să găsească o cauză și un tratament pentru demență, un termen umbrelă pentru bolile neurodegenerative, dintre care cea mai comună este Alzheimer.

SHARE

Studiile din trecut au indicat că un consum de alcool moderat ar putea scădea riscul de demență, în timp ce abstinența sau consumul excesiv ar putea avea efectul opus. 

Motivul pentru care se întâmplă asta nu e încă clar. O echipă internațională de cercetători au analizat datele acumulate de la 9,000 de cetățeni britanici, din 1985 până în 1993, care la începerea studiului aveau vârste cuprinse între 35 și 55 de ani. Dintre toți participanții, 387 au fost diagnosticați cu demență când au ajuns în jurul vârstei de 76 de ani. 

Aceeași echipă a investigat dacă consumul de alcool la vârsta de mijloc poate crește riscul unui individ de a dezvolta demență.

Dr. Servine Sabia de la departamentul de epidemiologie și sănătate publică din cadrul Institutului Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală (Inserm) și co-autor al studiului, a declarat pentru Newsweek că ”majoritatea cercetărilor anterioare privind asocierea consumului de alcool cu riscul de demență sunt realizate pe baza populațiilor în vârstă, unde obiceiurile de băut au putut fi modificate la vârste mai înaintate”.

Având în vedere că demența se instalează încet, este important de luat în calcul modul cum consumul de alcool din perioada adultă contribuie la riscul de demență, a menționat cercetătorul. „Datele arată că și dacă nu bei deloc alcool în perioada de mijloc a vieții sau dacă bei mai mult de 14 unități pe săptămână, există un risc mai mare de demență prin comparație cu cei care au băut între 1 și 14 unități. La fiecare șapte unități pe care un individ le consumă, depășind pragul de 14 unități, este asociat un risc crescut de demență de 17% față de linia de bază”, a precizat Servine Sabia. 

Cu toate acestea, doctorul a avertizat că rezultatele nu ar trebui să îi motiveze pe cei care nu beau să înceapă facă asta.

„Aceste rezultate ar trebui luate în considerare împreună cu alte rezultate care arată un efect negativ al consumului de alcool asupra mortalității, tulburărilor neuropsihiatrice, cirozei hepatice și cancerului. În plus, nu putem exclude posibilitatea ca persoanele care se abțin de la alcool la mijlocul vieții să fi fost băutori excesivi în trecut“. 

Doctorița a subliniat că, după cum și studiul a fost unul de observare, nu demonstrează categoric că consumul de alcool sau abținerea modifică riscul unei persoane de a dezvolta demență.

„Cu toate acestea, având în vedere efectul negativ al alcoolului asupra mai multor aspecte ale sănătății, persoanele care consumă în mod excesiv ar trebui să fie încurajate să-și reducă consumul de alcool", a declarat Savine Saba.

Mai e nevoie de date

Dr. Doug Brown, șef de politică și cercetător la Societatea Alzheimer, nu a fost implicat în cercetare, dar a declarat că prin găsirea de dovezi legate de faptul că a bea o cantitate mare de alcool sau a nu consuma deloc crește riscul de demență, acest studiu susține alte cercetări care continuă să pună întrebări dacă consumul de alcool până la echivalentul a șase pahare de vin pe săptămână ar putea avea un efect protector împotriva demenței.

Doctorul a precizat că, având în vedere caracterul observațional al studiului, asta înseamnă că e nevoie de mai multe teste pentru a-l confirma sau infirma categoric. „Deși acest studiu ridică, într-adevăr, întrebări cu privire la legătura dintre alcool și demență, ar putea exista și alți factori de risc în joc. Ceea ce știm este că consumul excesiv de alcool este o cauză dovedită a bolilor hepatice și a cancerelor. Recomandăm ca oamenii să consume alcool într-un mod echilibrat”, a precizat  Doug Brown.

Un motto bun

Dr. Sara Imarisio, șef al secției de cercetare de la asociația caritabilă Alzheimer’s Research din  Marea Britanie, care, de asemenea, nu a luat parte la studiu, a adăugat că studiile anterioare concentrate pe alcool și pe riscul de demență au avut tendința de a înregistra cât de mult beau oamenii, la un moment dat în timp. Dar puterea acestui studiu constă în faptul că cercetătorii au reușit să urmărească schimbările în ceea ce privește consumul de alcool pe parcursul a câțiva ani în timpul vârstei de mijloc.

„Deoarece acest studiu se referă doar la consumul de alcool din mijlocul vieții, nu avem date referitoare la obiceiurile de băut anterior vârstei de adult ale celor implicați. Este posibil ca obiceiurile lor anterioare să contribuie la creșterea riscului de demență. Persoanele care se abțin complet de la alcool pot avea o istorie anterioră de băut, iar acest lucru poate face dificilă interpretarea legăturilor dintre obiceiurile de consum și sănătate. Cercetările viitoare vor trebui să examineze obiceiurile de consum pe parcursul întregii vieți, lucru ce va contribui la dezvoltarea legăturii dintre alcool și demență", a menționat Sara Imarisio.

Un stil de viață sănător include reducerea consumului de alcool și o grijă de ansamblu asupra sănătății. „Un motto bun tinde să fie «ceea ce este bun pentru inima ta, este bun și pentru creierul tău»", a fost concluzia doctoriței.

Fumatul, consumul unei alimentații sănătoase și echilibrate, mentinerea mentală și fizică, menținerea tensiunii arteriale și a colesterolului sunt toate modalități de a sprijini îmbătrânirea sănătoasă a creierului. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.