Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, cel mai mare spital de boli pulmonare din țară, spune că pacienții se împart în două categorii: cei care vin în spital cu infecția SARS-CoV2 suprapusă peste o patologie pulmonară deja existentă și cei care nu au o afectare pulmonară prealabilă bolii.
În prima situație, cea a pacienților care aveau o patologie pulmonară dinainte de a se infecta cu SARS-CoV2, "chiar și după ce testul lor la COVID devine negativ, decompensarea care se produce la nivelul aparatului respirator se compensează mult mai greu. De regulă, sunt transferați în secția de Pneumologie, unde se continuă tratamentul afecțiunii lor de bază. Nu sunt imediat lăsați acasă, pentru că nu toți reușesc să își echilibreze boala de bază."
În cazul celei de-a doua categorii - pacienți care nu au o afectare pulmonară prealabilă - "în momentul în care fac o formă de boală moderată, cu afectare pulmonară, imagistica și vindecarea plămânului, se face lent. Nu ne așteptăm nici la pneumonie ca imaginea radiologică să se refacă în două săptămâni, de multe ori trec și 6. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o infecție virală care afectează cea mai fragilă zonă a plămânului."
Beatrice Mahler subliniază că vindecarea "se face, de regulă, cu sechele, iar aceste sechele trebuie evaluate, dar se face o evaluare treptată, pentru că trebuie să îi dai timp plămânului să se refacă și să monitorizezi pas cu pas ce se întâmplă".
Medicul spune că la spitalul pe care îl conduce au început să vină deja la reevaluare pacienți vindecați de infecția cu SARS-CoV2, "iar modificările și modul de vindecare creează aspecte imagistice diferite. Nu seamănă imaginea unui pacient cu a celuilalt", a declarat Beatrice Mahler la o dezbatere Hotnews Live.