„Moartea Neagră” nu a dispărut. Primele simptome ale ciumei și cât de periculoasă mai este boala astăzi

Ciuma nu este doar o boală a Evului Mediu. Infecția provocată de bacteria Yersinia pestis continuă să apară în anumite regiuni ale lumii, iar formele sale severe pot evolua extrem de rapid. Spre deosebire de trecut, medicina dispune astăzi de antibiotice eficiente, însă momentul începerii tratamentului este esențial.

„Moartea Neagră” nu a dispărut. Primele simptome ale ciumei și cât de periculoasă mai este boala astăzi

Subiectul a revenit în atenție după moartea Dariei Șipilova, o angajată în vârstă de 28 de ani a Institutului de Cercetare Anticiumă din Irkutsk, Siberia. Femeia a murit pe 2 octombrie 2026, în urma unei pneumonii a cărei cauză nu a fost stabilită.

În presa rusă au apărut informații potrivit cărora cercetătoarea ar fi spart accidental o eprubetă care conținea bacteria responsabilă de ciumă. Această ipoteză nu a fost confirmată oficial, iar autoritățile ruse susțin că nu există dovezi privind un accident de laborator sau o infectare cu bacteria Yersinia pestis.

Citește și: Ciuma lui Putin. Lucrau cercetătorii ruși la o armă biologică? Mama Dariei: „Mi-au ucis fata”

Aproximativ 200 de persoane care au intrat în contact cu femeia au fost plasate sub supraveghere medicală. Organizația Mondială a Sănătății a solicitat autorităților ruse informații suplimentare pentru a evalua situația. Până în prezent, nu a fost confirmat oficial că decesul a fost provocat de ciumă.

Care sunt primele simptome ale ciumei?

Potrivit explicațiilor medicului Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași, ciuma poate apărea sub trei forme principale: bubonică, septicemică și pneumonică.

Primele simptome apar, de regulă, la una până la șapte zile de la infectare și pot fi confundate cu manifestările unei gripe severe.

Bolnavii pot prezenta febră mare instalată brusc, frisoane, dureri intense de cap, dureri musculare, slăbiciune accentuată, greață și vărsături.

Citește și: SUA se tem mai mult de ciuma apărută în Irkutsk decât de Putin. Nu mergeți în Rusia că vă puteți îmbolnăvi!

În cazul ciumei bubonice, semnul caracteristic este apariția unui ganglion limfatic foarte umflat și dureros, numit bubon. Acesta poate apărea în zona inghinală, la subraț sau la nivelul gâtului.

Forma septicemică afectează sângele și poate provoca tulburări grave de circulație, afectarea organelor și, în cazurile severe, necroza țesuturilor.

Ciuma pneumonică se poate transmite de la om la om

Cea mai periculoasă formă este ciuma pneumonică, deoarece afectează plămânii și se poate transmite direct între persoane prin particulele respiratorii eliminate de un bolnav, în special în timpul contactului apropiat.

Manifestările includ tuse, dificultăți de respirație, dureri toracice și, uneori, spută cu sânge.

Evoluția poate fi extrem de rapidă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, ciuma pneumonică netratată poate provoca decesul în numai 18–24 de ore de la debutul bolii.

Totuși, transmiterea nu se produce automat prin simpla prezență în aceeași încăpere cu o persoană infectată. Riscul este asociat în special expunerii apropiate la secrețiile respiratorii ale bolnavului.

Citește și: Alertă de sănătate publică. OMS nu poate evalua riscurile focarelor de ciumă din Rusia, din lipsă de date

Ciuma poate fi vindecată cu antibiotice

Spre deosebire de perioada medievală, când nu existau tratamente eficiente, ciuma poate fi tratată astăzi cu antibiotice.

Printre medicamentele utilizate se numără gentamicina, doxiciclina, ciprofloxacina și streptomicina, alegerea tratamentului fiind făcută de medici în funcție de forma și gravitatea infecției.

În cazul ciumei pneumonice, administrarea antibioticelor în primele 24 de ore de la apariția simptomelor este deosebit de importantă.

Tratamentul nu trebuie amânat până la confirmarea de laborator atunci când există o suspiciune clinică serioasă.

Ce s-ar întâmpla dacă un pacient suspect ar ajunge într-un spital din România?

Dr Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”, explică ce protocol ar trebui aplicat dacă o persoană s-ar prezenta la unitatea medicală cu simptome de ciumă.

 Un pacient suspect de ciumă ar necesita izolarea imediată, instituirea tratamentului antibiotic și notificarea autorităților sanitare.

Medicii ar recolta probe biologice pentru confirmarea diagnosticului, iar persoanele care au intrat în contact apropiat cu pacientul ar fi identificate și evaluate epidemiologic.

În funcție de expunere, contacții ar putea primi tratament antibiotic preventiv și ar fi monitorizați pentru apariția simptomelor.

Iașul s-a confruntat cu ciuma în urmă cu peste două secole

Conform informațiilor istorice transmise de conducerea spitalului, în vara anului 1819 au fost documentate cazuri de ciumă în Iași, inclusiv în zonele Tătărași și Păcurari.

La acea vreme, medicii nu cunoșteau bacteria care provoacă boala, iar antibioticele nu fuseseră descoperite.

Autoritățile încercau să limiteze răspândirea infecției prin izolarea bolnavilor, închiderea locuințelor afectate și instituirea carantinei.

Bacteria Yersinia pestis avea să fie identificată abia în 1894, la aproape 75 de ani după acele epidemii.

Astăzi, ciuma continuă să fie prezentă în anumite regiuni ale lumii, în special în Africa. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cele mai multe cazuri raportate între 2019 și 2025 au provenit din Republica Democratică Congo și Madagascar.