Aproape două milioane de copii se nasc fără viață în fiecare an, adică unul la fiecare 16 secunde, potrivit primelor estimări comune referitoare la copiii născuți morți, publicate de UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Grupul Băncii Mondiale și Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU.
Marea majoritate a cazurilor de copii născuți morți, 84%, se înregistrează în țările cu venituri mici și în cele cu venituri medii inferioare, potrivit noului raport, A Neglected Tragedy: The Global Burden of Stillbirths [O tragedie neglijată: povara reprezentată la nivel global de copiii născuți morți].
În 2019, 3 din 4 cazuri de născuți-morți au fost raportate în Africa Subsahariană sau în Asia de Sud. Un copil născut mort este definit în cadrul raportului drept un copil care se naște fără semne vitale, la cel puțin 28 de săptămâni de sarcină.
„Pierderea unui copil la naștere sau în timpul sarcinii reprezintă o tragedie devastatoare pentru familie, îndurată adesea în tăcere și mult prea frecventă la nivel mondial”, a declarat Henrietta Fore, Director executiv al UNICEF.
„La fiecare 16 secunde, undeva în lume, o mamă va trăi tragedia de nedescris a nașterii unui copil fără viață. Dincolo de pierderea unei vieți, consecințele psihologice și financiare asupra femeilor, familiilor și societăților sunt enorme și de durată.
Pentru multe dintre aceste mame, lucrurile ar putea sta altfel.
Majoritatea cazurilor de copii născuți morți ar fi putut fi prevenite printr-o monitorizare de calitate, îngrijiri prenatale adecvate și personal calificat la naștere”.
Raportul avertizează cu privire la faptul că pandemia de COVID-19 ar putea duce la creșterea numărului de copii născuți morți la nivel global.
O reducere cu 50% a serviciilor medicale din cauza pandemiei ar putea rezulta în aproape 200.000 de noi cazuri de născuți-morți într-un interval de 12 luni în 117 țări cu venituri mici și medii.
Aceasta înseamnă o creștere de 11,1% a numărului de copii născuți morți. Potrivit modelării realizate pentru raport de către cercetătorii de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, 13 țări s-ar putea confrunta cu o creștere de minim 20% a numărului de născuți-morți în decursul unei perioade de 12 luni.
Majoritatea cazurilor de copii născuți morți sunt cauzate de calitatea scăzută a îngrijirilor în timpul sarcinii și la naștere.
Conform raportului, lipsa investițiilor în servicii prenatale și intranatale și în dezvoltarea personalului reprezentat de asistenți medicali și moașe constituie o provocare cheie.
Peste 40% dintre decesele bebelușilor survin în timpul travaliului, o pierdere ce ar putea fi evitată prin accesul la personal medical calificat în timpul nașterii și la servicii obstetrice de urgență acordate la momentul oportun.
Aproximativ jumătate dintre cazurile de copii născuți morți din Africa Subsahariană și Asia Centrală și de Sud se înregistrează în timpul travaliului, comparativ cu 6% în Europa, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă. În România, rata copiilor născuți morți (numărul de copii născuți morți la 1.000 de nașteri) a fost de 3,2 în 2019 (un total de 604 copii născuți morți în 2019), în scădere de la 4,1 în 2010 (888 de copii născuți morți) și 6,7 în 2000 (1.464 de născuți morți), reducerea în ultimele două decenii fiind de 52%.
Chiar și înainte ca pandemia să producă întreruperi importante la nivelul serviciilor de sănătate, puține femei din țările cu venituri mici și medii beneficiau de îngrijiri prompte și de calitate pentru prevenirea nașterii unui copil mort.
Jumătate dintre cele 117 țări analizate în cadrul raportului au o rată de acoperire ce variază de la un minim de sub 2% până la un maxim de doar 50% în cazul a opt intervenții importante pentru sănătatea mamei, precum cezariana, prevenirea malariei, gestionarea stărilor hipertensive în timpul sarcinii și detectarea și tratarea sifilisului.
Se estimează ca mai puțin de jumătate dintre femeile însărcinate care au nevoie de asistență pentru nașterea vaginală - o intervenție critică pentru prevenirea decesului copilului în timpul travaliului - beneficiază de astfel de servicii.
Drept urmare, în ciuda îmbunătățirilor realizate la nivelul serviciilor medicale în direcția prevenirii sau a tratării cauzelor de deces infantil, progresele înregistrate în privința reducerii procentului de copii născuți morți sunt lente.
Între 2000 și 2019, rata anuală de reducere a procentului de copii născuți morți a fost de doar 2,3%, comparativ cu o scădere de 2,9% a mortalității neonatale și de 4,3% a mortalității în rândul copiilor în vârstă de 1–59 de luni. Cu toate acestea, se pot obține progrese prin politici, programe și investiții solide.
„Venirea pe lume a unui copil ar trebui să fie un moment de mare bucurie, însă, zilnic, mii de părinți trăiesc tristețea insuportabilă provocată de nașterea unui copil fără viață”, a afirmat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS.
„Tragedia nașterii unui copil mort arată cât de vitale sunt consolidarea și continuarea serviciilor medicale esențiale și cât de critică este creșterea investițiilor în asistenți medicali și moașe”.
Raportul precizează de asemenea faptul că problema copiilor născuți morți nu reprezintă o provocare doar pentru țările sărace.
În 2019, 39 de țări cu venituri ridicate au înregistrat un număr mai mare de născuți-morți decât de decese neonatale, iar 15 țări au avut un număr mai mare de copii născuți morți decât de decese infantile.
Nivelul de educație al mamei este unul dintre principalii determinanți ai inechității în statele cu venituri ridicate. Atât în țările cu venituri mici, cât și în cele cu venituri ridicate, se înregistrează un procent mai mare de copii născuți morți în mediul rural decât în mediul urban.
Statutul socioeconomic este de asemenea corelat cu o incidență mai ridicată a cazurilor de copii născuți morți.
De exemplu, în Nepal, rata este cu 40%-60% mai mare în rândul femeilor din castele minoritare decât în cazul femeilor din castele superioare.
Minoritățile etnice din țările cu venituri ridicate, în mod special, nu au întotdeauna acces la suficiente servicii medicale de calitate.
Potrivit raportului, s-a observat că, de exemplu, populația inuită din Canada înregistrează un procent al copiilor născuți morți aproape de trei ori mai mare decât restul Canadei, iar femeile afro-americane din Statele Unite ale Americii prezintă un risc de naștere a unui copil mort aproape de două ori mai mare decât în cazul femeilor caucaziene.
„COVID-19 a declanșat o criză sanitară secundară devastatoare pentru femei, copii și adolescenți în urma întreruperii unor servicii medicale vitale”, a afirmat Muhammad Ali Pate, Director global pentru sănătate, nutriție și populație în cadrul Băncii Mondiale și director al Mecanismului de finanțare mondială pentru femei, copii și adolescenți.
„Femeile însărcinate au nevoie de acces continuu la îngrijiri de calitate, pe întreaga durată a sarcinii și în timpul nașterii. Sprijinim țările pentru a-și consolida sistemele de sănătate în vederea prevenirii cazurilor de copii născuți morți și a asigurării că fiecare femeie însărcinată are acces la servicii medicale de calitate”.
