Președintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rafila, a pledat marți, 15 iulie 2025, pentru dezvoltarea asigurărilor private de sănătate, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea financiară a sistemului.
Fostul ministru al Sănătății a vorbit despre importanța creșterii bazei de contributivitate, dar și despre susținerea asigurărilor private. În acest sens a oferit exemplul Franței, unde acest tip de asigurări reprezintă 20% din totalul cheltuielilor din sistemul de sănătate, relatează Agerpres.
Citește și: Care pensionari vor pierde mii de lei la pensie? Ce se întâmplă cu CASS la pensie de la 1 august?
După ce nu mai e șeful Sănătății, Rafila susține ideea PNL și USR a asigurărilor private de sănătate
„Lucrul acesta nu trebuie neapărat să fie considerat o povară pentru pacienți, pentru că trebuie să vină la pachet cu un sistem de deductibilități care să încurajeze dezvoltarea acestui mecanism.
Trebuie să vină cu o definire a pachetului de bază de servicii medicale, care să stimuleze dezvoltarea acestor asigurări private și atunci o să putem să discutăm despre sustenabilitate.
Indiferent cât o să discutăm pentru probleme pe termen scurt, punctuale, care sunt perfect justificate, și eu sunt cel mai mare partizan al rezolvării acestor probleme punctuale, există un pericol care este legat de sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate”, a afirmat Rafila, în cadrul unei conferințe.
În opinia sa, sustenabilitatea financiară trebuie completată cu alte elemente, precum performanța furnizorilor de servicii medicale sau includerea în decontare a salariilor.
Fostul ministru a subliniat că spitalele „de primă linie”, spitalele de urgență și institutele care fac performanță medicală trebuie recunoscute și recompensate.
Citește și: Medicii din spitalele de stat nu vor mai putea „fugi" la slujbele de la privat. Ce obligații au
„Ajungem, de exemplu, să comparăm veniturile medicilor din garda unui astfel de spital cu veniturile din garda medicilor care stau și se odihnesc în timpul gărzii, în spitale mici, unde nu există adresabilitate și există această variantă a trimiterii pacienților care au patologie puțin mai complexă către spitalele mari sau către institute”, a menționat el.
Potrivit lui Alexandru Rafila, problemele legate de finanțarea sistemului de sănătate au început în anul 2008, iar în anii următori s-au înregistrat o reducere a bazei de contributivitate și o creștere a costurilor.
„Când s-a redus contribuția la asigurări de sănătate, de la 14% la 10% - nota bene, 14 este în majoritatea țărilor din UE, inclusiv în Germania - tot atunci, în înțelepciunea lui, domnul ministru de la acea vreme a ridicat și plafoanele de la farmacii, încât să genereze, ca urmare a situației economice și a intervenției FMI, introducerea taxei de clawback.
Atunci, în 2008, a început problema. Problema nu e nici de anul trecut, nici de acum doi ani”, a explicat el.
În opinia fostului ministru, situația de criză se poate dovedi 'benefică' sistemului de sănătate, deoarece în astfel de contexte este necesară adoptarea unor măsuri care pot fi 'impopulare', dar care duc pe termen mediu sau lung la eficientizarea activității.
Rafila a susținut că sistemul de sănătate are nevoie de resurse suplimentare, dar și că astfel de resurse există.
Citește și: Trei nuci au întârziat construirea unui spital, pe bani din PNRR. Cum a fost posibil?
„L-am auzit pe domnul prim-ministru Bolojan spunând că veniturile în sistemul de sănătate au crescut cu 17% și cheltuielile au crescut cu 23%.
De fapt, acesta este un simptom care apare în toate țările. Creșterea economică rămâne întotdeauna în urmă, ca procent, creșterii cheltuielilor din sistemele de sănătate.
În SUA, care sunt cea mai avansată economie, cu cel mai mare PIB, cheltuielile pentru sănătate - directe, indirecte - reprezintă 19% din PIB.
Deci, aproape de trei ori mai mult decât cheltuielile pentru înarmare pe care le face această țară.
Mai mult, există în continuare zeci de milioane de persoane care nu au acces la servicii de sănătate. Sigur, nu are rost să facem comparații, dar acest mecanism prin care creșterea cheltuielilor este mai mare decât posibilitățile de finanțare suplimentară nu este un mecanism care din punct de vedere economic să fie viabil”, a indicat Alexandru Rafila.
Ideea implementării asigurărilor private de sănătate a fost enunțată, de exemplu, de ministrul PNL al Sănătății Victor Costache, în 2019.
Citește și: Ministrul Sănătății, acuzații grave: „Am identificat medici care au eliberat 300 de concedii pe zi"
„Cum aducem mai mulţi bani în sistem. Una dintre soluţii este introducerea de asigurări de sănătate complementare. Acestea există în mediul privat, dar sistemul nu funcţionează pentru că nu există o centralizare“, a spus Victor Costache la audierea din Parlament.
Victor Costache este chirurg cardiovascular, cu specializare în Franţa, iar în 2013 s-a întors în România.
De asemenea, ideea implementării asigurărilor private de sănătate apare și în proiectul de program de guvernare făcut de USR în 2024.
„Ne dorim un sistem de sănătate în care pacientul alege, un sistem performant, cu circuite adecvate, flexibil, cu resursă umană și materială suficientă unui act medical de calitate.
(...)
Ne dorim respect pentru pacient și medic. Vrem un sistem medical accesibil pe toate palierele sale, cu servicii pre- și post-spitalizare mult mai diversificate și personalizate, cu programe de prevenție, screening și depistare precoce, paliație accesibilă pentru toți cei care au nevoie. Un sistem mai descentralizat, cu autorități locale mult mai implicate.
(...)
„S-a atins plafonul”, o frază pe care toți pacienții din România o aud de fiecare dată când au nevoie de serviciile medicale. Singurul asigurător din România care dă din umeri și nu-și îndeplinește obligațiile în momentul în care se întâmplă un eveniment asigurat este CNAS. Deși stă pe un buget care a tot crescut și în ciuda faptului că numărul de pacienți a tot scăzut, calitatea serviciilor medicale a rămas codașă în UE.
Plătim taxe pe sănătate pe toate veniturile, dar când avem nevoie de servicii medicale trebuie să le plătim în mod real din buzunar, la privat sau prin șpagă.
(...)
Vom înființa Pilonului 2 al Sănătății prin care fiecare român va avea dreptul să-și aleagă un alt asigurător decât CNAS.
Cu o sumă de 2.220 de lei/an (echivalentul a jumătate din contribuțiile pe sănătate dintr-un salariu minim), fiecare va putea să găsească servicii mai bune decât ale CNAS.
Concurența va pune presiune și pe CNAS să-și schimbe metehnele și să-și îmbunătățească serviciile, ceea ce în sistemul actual nu are nici interes, nici presiune să facă”, potrivit proiectului USR.
Ce spunea PSD despre liberalizarea programelor în sănătate în 2020: PNL vrea să justifice privatizarea mascată a sănătăţii
În 2020, PSD a criticat Guvernul liberal în legătură cu OUG privind liberalizarea programelor în sănătate, susţinând că, prin afirmaţia conform căreia pacienţii nu vor plăti nimic indiferent dacă se tratează într-un spital de stat sau privat, propaganda PNL vrea să justifice „privatizarea mascată a sănătăţii”.
”«Pacienții NU vor plăti nimic dacă vor alege să se trateze într-un spital de stat sau într-unul privat» susținea propaganda PNL, ca să justifice #privatizarea mascată a Sănătății. La o zi distanță, chiar clinicile și spitalele private spun că acest lucru este o #ILUZIE.
Regula de bază a economiei de piață spune că mediul privat urmărește profitul, nu numai acoperirea costurilor.
Doar liberalii nu știu asta! Așa cum HABAR NU AU că adoptarea unei OUG fără avizul Consiliului Legislativ este #ILEGALĂ”, a fost mesajul distribuit de PSD, la acea vreme.
