Criza sanitară provocată de noul coronavirus a fost de departe elementul cu cel mai puternic impact public.
Pandemia de Covid-19 a modificat modul de viață al oamenilor, societățile fiind puternic afectate de această molimă. Libertățile și drepturile fundamentale democratice s-au suspendat dintr-odată, într-un mod aproape neașteptat și parcă ireal.
Cel puțin în Europa comunitară, unită, nimeni nu ar fi crezut că un astfel de scenariu poate fi posibil. Bătrânul continent atinsese maturitatea democratică, iar societățiile democratice erau bine definite și structurate. Pandemia de coronavirus ne-a arătat într-un mod brutal, faptul că încă suntem vulnerabili în fața unei crize sanitare globale.
Chiar dacă lumea a evoluat enorm de la ultima pandemie de gripă spaniolă din 1918, iar tehnologia reprezintă un sprijin real în viețile fiecăruia dintre noi, totuși în anul 2020 Uniunea Europeană și toate structurile internaționale au fost puse la grea încercare în fața pandemiei.
Străzile pline cu magazine din marile capitalele europene s-au golit de oameni, s-au golit de viața și de efervescența cotidiană.
În locul lor a apărut teama de o moarte iminentă. Primul pas l-a reprezentat izolarea în case, unde oamenii au început să înțeleagă modul de acțiune al pandemiei.
A fost nevoie de această izolare, asemenea unei depărtări de zona de conflict, pentru o mai bună înțelegere a fenomenului. În aceste câteva luni, ne-am acomodat și am înțeles cum trebuie să funcționeze lumea în timpul pandemiei. S-a discutat foarte mult despre o nouă normalitate, despre stilul de viață din timpul pandemiei.
Această nouă normalitate lovește puternic, tocmai în acele elemente ale libertății pe care le consideram fundamentul societăților moderne.
Distanțarea socială impusă de pandemie survenea, oricum, pe fondul unor relații sociale din ce în ce mai digitalizate și informatizate în care oamenii preferau să discute mai mult în mediu virtual, decât în cel real. Spațiul virtual începuse să facă parte din viața noastră a tuturor, fiind întrepătruns cu realitatea cotidiană.
Apăruse un melanj periculos în care elementele reale se amestecau cu cele aparținând lumii virtuale. După trecerea pandemiei de coronavirus oamenirea va trebui să revină la relațiile interumane, la acele gesturi banale care caracterizau societatea. Strângerea mâinii și o îmbrățișare creau o legătură caracteristică speciei umane. Umanitatea va avea nevoie de aceste trăiri după trecerea pericolului indus de noul coronavirus.
Pandemia de Covid-19 a zdruncinat puternic viața artistică și culturală. Pentru a trăi arta este nevoie de contact interuman, de schimbul unor sentimente. Viața culturală funcționează pe principiul emisie-recepție, în care artistul emite anumite trăiri, care trebuie să producă un efect în cel care le primește. La Belle Arts funcționează cu sentimente și trăiri autentice.
Transferul interuman al acestora este esențial. Orice formă de manifestare artistică ce nu este capabilă să producă sentimente și trăiri și-a pierdut, de fapt, sensul. Evenimentele culturale și artistice au fost suspendate pentru limitarea transmiterii virusului. Că și în cazul socializării de dinainte de pandemie și în cazul vieții culturale, epidemia de Sars-Cov-2 survine pe fondul unei scăderi a interesului pentru frumos și artă. Valorile inversate promovate în societate au determinat o modificare progresivă a acesteia, în care non valorile au înlocuit progresiv normalitatea.
Urâtul a înlocuit frumosul, grotescul a luat locul eleganței, cultura a fost înlocuită, în prima faza, de o pseudo-cultură, iar mai apoi de incultură. Pandemia a suspendat viață artistică și culturală într-un moment în care societate avea nevoie mai mult decât oricând de ea. Este periculos să ne adaptăm la această nouă normalitate impusă de pandemie și să adâncim disfuncționalitățile sociale.
O societate golită de cultură și artă își va pierde caracterul uman. Educația noilor generații trebuie să pornească de la educația culturală și artistică a copiilor. Ea va reprezenta fundamentul societății viitoare construită în rezonanță cu dorința omului de a simți și trăi, arta și frumosul. Sufletul oamenilor are nevoie de trăiri frumoase și pozitive. În lipsa sentimentelor pozitive vom avea parte de trăiri negative.
Din punct de vedere medical, orice sentiment negativ pe care îl trăim determina modificări neuro-hormonale. Eliberarea unor hormoni de stres, cum ar fi: noradrenalina, dopamina sau a unor neuroexcitatori (glutamatul) determina o serie modificări negative la nivel cerebral, cardiovascular sau metabolic.
Eliberarea acestor substanțe inițiază stresul oxidativ și predispune structurile celulare la peroxidare. Stadiul final al acestei lipo-peroxidari îl reprezintă distrugerea membranelor celulare și apariția morții celulare. Pentru a putea contrabalansa aceste efecte nocive este nevoie de eliberarea unor molecule protective.
Beta endorfinele, acidul gama aminobutiric (GABA), endocanabinoizii fac parte din sistemul care ne protejează și ne determina aceea stare de bine. Studiile actuale au concluzionat faptul că ființa umană are nevoie de sentimente și trăiri pozitive pentru ca organismul să poate sintetiza și elibera aceste substanțe.
Muzica clasică s-a dovedit a avea un efect pozitiv asupra creirului. S-au efectuat studii amănunțite de electroencefalografie, imagistică cerebrală sau biochimie neuronală care au evidențiat modificările pozitive care apar la nivelul creierului atunci când ascultăm muzică clasică.
Modificările neuro-cognitive determină efecte la distanță, concretizate în normalizarea unor parametriicardiovasculari (tensiune arterială, frecvența cardiacă). Există studii care atestă capacitatea muzicii clasice de a crește calitatea somnului în cazul pacienților ce suferă de insomnie. Unii cercetători au identificat corelații pozitive între muzica clasică și dezvoltarea neuro-cognitivă a copiilor.
Cel mai important aspect îl reprezintă întoarcerea oamenilor la viața culturală și artistică după trecerea pandemiei. Lipsa acestor trăiri pe care arta și cultură sunt capabile să le genereze în fiecare dintre noi, poate afecta umanitate prin abolirea sau abrutizarea sentimentelor umane.
Omenirea poate există doar prin pozitivitate și frumos. Starea de bine o putem atinge prin cultivarea trăirile frumoase și pline de energie pozitivă. Lumea actuală a atins acest nivel de dezvoltare prin forța creatoare a oamenilor. În epoca post coronavirus este nevoie de artă și cultură, este nevoie de frumos și stare de bine.
Viața și speranța vor trebui să înlocuiască boală și moartea care astăzi încă mai bântuie pe străzile golite de oameni.
