Cum acționează Molnupiravir, prima pastilă anti-COVID aprobată în Marea Britanie

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 05.11.2021 - 17:51
Pastila antivirală Molnupiravir a redus riscul de deces și de spitalizare cu 50 la sută. Sursa: Merck

Pastila antivirală Lagevrio (Molnupiravir) reduce cu până la 50 la sută riscul spitalizării și al decesului la pacienții cu forme ușoare și medii de COVID, împiedicând evoluția spre o formă severă a bolii.

SHARE

Pastila antivirală Molnupiravir, dezvoltată de companiile americane Merck, Sharp și Dohme (MSD) și Ridgeback Biotherapeutics, a redus semnificativ spitalizările și decesul pacienților cu COVID-19, conform rezultatelor din faza a III-a a studiului clinic. Este recomandabil ca pastila să le fie administrată pacienților în primele cinci zile de la debutul bolii, după confirmarea obținută printr-un test RT-PCR. 

Astfel, pastila antivirală a redus riscul de deces și de spitalizare cu 50 la sută: 7,3 la sută dintre pacienții care au primit medicamentul au fost fie spitalizați fie au murit până în cea de-a 29-a zi de la debutul bolii, față de 14,1% dintre pacienții care au primit placebo. Începând cu ziua 29, nu au mai fost raportate decese la pacienții care au luat pastila, față de opt decese înregistrate la pacienții care au primit placebo.

Citește și: Medicamentele eficiente în lupta cu COVID, anunțate de CE. Arbidolul și Ivermectina nu sunt incluse | Newsweek Romania

Toți cei 775 pacienți care au primit pastila au avut cel puțin o comorbiditate și le-a fost administrată pastila în cel mult cinci zile de la debutul bolii. Molnupiravir a avut rezultate pentru tulpinile Gamma, Delta și Mu.

Pastila acționează asupra unei enzime pe care virusul o folosește pentru a se replica în organism, introducând erori în codul ei genetic. Pastila împiedică replicarea virusului, ceea ce duce la scăderea severității bolii, conform BBC

Studiul este disponibil aici.

Molnupiravir este, alături de pastila antivirală de la Pfizer, pe lista UE cu medicamente sigure pentru administrare la pacienții cu COVID. 

Medicamentele nu sunt autorizate la nivelul UE, singurul medicament autorizat în prezent este Remdesivirul, însă aceste medicamente au şanse mari să fie autorizate şi, prin urmare, să fie disponibile curând pe piaţa europeană, explica Uniunea Europeană într-un comunicat de presă. 

Molnupiravirul a fost autorizat în Marea Britanie joi. 

Citește și: Pfizer anunță că pastila sa antivirală reduce riscul de Covid-19 sever cu 89% | Newsweek Romania

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vaccinarea oferă o protecție mai robustă decât trecerea prin boală, persoanele nevaccinate având de cinci ori mai multe șanse să facă din nou boala, chiar dacă au trecut anterior prin ea, arată un studiu efectuat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC).

CDC a analizat peste 7.000 de cazuri ale unor pacienți care au fost internați în spitale cu COVID-19 și a descoperit că persoanele nevaccinate au de cinci ori mai multe șanse să treacă prin boală din nou, față de o persoană vaccinată cu schema completă și care nu a trecut niciodată prin boală.

În rândul pacienților spitalizați cu simptome asociate COVID-19, persoanele nevaccinate care avuseseră boala în urmă cu 3-6 luni aveau de 5,49 ori mai multe șanse să fie confirmați cu COVID  față de cei vaccinați în ultimele 3-6 luni cu două doze de vaccin anti-COVID de la Pfizer sau Moderna. Studiul a fost efectuat pe datele din 137 de spitale.

 

 

 

 

Dezinformare demontată: vaccinurile mRNA nu afectează fertilitatea 

 

Un fake news propagat de antivacciniști susține că vaccinurile mRNA (Pfizer și Moderna) atacă o proteină cu rol în formarea placentei și a sarcinii. În aceste postări, se susține și că vaccinul va face oamenii infertili. Realitatea este însă că vaccinurile mRNA nu au legătură cu această proteină, scrie Reuters.

Antivacciniștii susțin că vaccinurile mRNA vor face sistemul imunitar să atace proteina sincitină-1, ceea ce este fals, pentru că vaccinul conține doar o secvență de patru aminoacizi comună cu sincitină-1 (care are în total 538 de aminoacizi), o secvență prea mică pentru a crea probleme autoimune, explică două cercetătoare în imunologie, citate de Reuters.

În România, pe scară largă, senatoarea ex-AUR Diana Șoșoacă a susținut, stârnind un val de amuzament, că vaccinul provoacă „sterilitate pe trei generații”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Imunitatea dată de trecerea prin COVID nu durează: în maxim 17 luni scade la 50 la sută

Persoanele nevaccinate care au fost infectare cu coronavirus se pot aștepta să se reinfecteze în cel mult doi ani, dacă nu fac vaccinul și nu poartă mască de protecție, arată un studiu al Universității Yale, citat de revista Nature.

„Imunitatea dată de trecerea prin boală este de scurtă durată. Este indicată vaccinarea chiar dacă ați trecut prin boală”, a avertizat co-autorul studiului, Jeffrey Townsend, bio-informatician la Școala de Sănătate Publică de la Yale din New Haven, Connecticut.

Cercetătorii au combinat datele pe care le aveau despre familia coronavirusurilor, SARS-CoV și MERS-CoV, care sunt endemice (adică circulă încontinuu), cu cele despre SARS-CoV-2, pentru a stabili riscul mediu de reinfectare pentru o persoană care a trecut deja prin boală.

Echipa a arătat că riscul mediu de reinfectare începe de la 5 la sută la patru luni după boală și crește până la 50 la sută în 17 luni.

Sarah Cobey, biolog la Universitatea din Chicago, Illinois, a explicat că este necesar ca și persoanele trecute prin boală să facă vaccinul, pentru că datele arată că o persoană care a trecut prin boală și nu a făct vaccinul are de două ori mai multe șanse să se reinfecteze, prin comparație cu o persoană care s-a și vaccinat și a făcut și boala, conform unui studiu al Centrului pentru Controlul Bolilor (Centers  for Disease Control and Prevention – CDC), făcut pe cazurile din 2020 din SUA.

Una dintre necunoscutele rămase în urma studilui este cât de probabil este ca forma să fie severă în urma reinfectării.

 

 

 

Unvaccinated people who have been infected with SARS-CoV-2 are at risk of reinfection within a couple years, according to a model based on knowledge of SARS-CoV-2 and other coronaviruses. Researchers combined long-term data for ‘endemic’, or continually circulating, coronaviruses that can cause the common cold with genetic data from SARS-CoV-2 and the closely related coronaviruses SARS-CoV and MERS-CoV. The results suggest that the average reinfection risk rises from about 5% at 4 months after initial infection to 50% by 17 months. “Immunity is relatively short-lived,” says bioinformatician Jeffrey Townsend. “You should still get vaccinated even if you got infected.”

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.