Ce se întâmplă când în copilărie sunt impuse limite stricte de zahăr? Cercetătorii arată rezultatele dramatice

Cercetătorii au profitat de o situație neobișnuită din istoria Marii Britanii pentru a studia o întrebare la care este foarte greu de răspuns prin metode obișnuite: cât de mult poate influența alimentația din primele etape ale vieții sănătatea de la maturitate?

Ce se întâmplă când în copilărie sunt impuse limite stricte de zahăr? Rezultatele dramatice se văd în viața adultă

După Al Doilea Război Mondial, zahărul era raționalizat în Marea Britanie. Restricțiile s-au încheiat brusc în septembrie 1953, iar consumul de zahăr a crescut rapid. Această schimbare le-a permis cercetătorilor să compare persoane care au fost expuse la raționalizare în primele 1.000 de zile de viață – din perioada sarcinii până la vârsta de aproximativ doi ani – cu persoane care nu au mai fost expuse restricțiilor.

Citește și: Ce îndulcitori care înlocuiesc zahărul pot fi periculoși. Care sunt variantele mai bune

Studiul publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences a analizat 64.761 de participanți din UK Biobank, născuți între 1951 și 1956.

Diferențe care au apărut zeci de ani mai târziu

Cu cât o persoană fusese expusă mai mult timp la raționalizarea zahărului în primele 1.000 de zile de viață, cu atât cercetătorii au observat o incidență mai mică a mai multor tipuri de cancer la maturitate.

Cele mai mari diferențe au fost observate în cazul cancerului de ficat și al căilor biliare intrahepatice, unde rata a fost cu aproximativ 69% mai mică în grupul cu expunere timpurie la raționalizare. Pentru cancerul de prostată, reducerea a fost de aproximativ 52%, pentru cancerul pulmonar de 41%, pentru cel rectal de 40%, iar pentru cancerul de sân de 36%.

Cercetătorii au găsit și indicii că diferențele nu se limitează la apariția bolilor. Persoanele care fuseseră expuse mai mult timp la raționalizarea zahărului aveau telomere mai lungi, un indicator asociat cu îmbătrânirea biologică. Diferența a fost estimată ca echivalentul a aproximativ 2,2 ani de îmbătrânire biologică mai lentă.

Efectul nu pare să fie doar despre dulciurile din copilărie

Una dintre observațiile interesante ale cercetătorilor este că participanții expuși la raționalizare au continuat să consume mai puțin zahăr și să aibă diete mai diverse chiar și aproximativ cinci decenii mai târziu.

Citește și: Zahărul ascuns care îți afectează ficatul. Se găsește în alimente pe care mulți români le consideră sănătoase

Autorii consideră că alimentația dintr-o perioadă atât de timpurie ar putea influența preferințele alimentare pe termen lung. Astfel, efectul observat la maturitate ar putea avea două componente: una biologică, produsă în perioada de dezvoltare, și una comportamentală, prin formarea unor preferințe pentru alimente mai puțin dulci.

Ce NU dovedește studiul?

Rezultatele sunt spectaculoase, dar nu înseamnă că cercetătorii au demonstrat că dulciurile provoacă aceste tipuri de cancer sau că eliminarea zahărului din alimentația unui copil va reduce cu aceleași procente riscul de cancer la maturitate.

Studiul folosește un „experiment natural”, nu un experiment clinic în care oamenii au fost repartizați aleatoriu să consume sau nu zahăr. Cercetătorii au folosit momentul istoric în care raționalizarea s-a încheiat pentru a compara grupuri expuse diferit la zahăr în primele 1.000 de zile de viață. Chiar dacă metoda oferă dovezi mult mai puternice decât o simplă asociere observațională, rezultatele trebuie interpretate în context.

Studiul sugerează însă că alimentatia din primele etape ale vieții poate lăsa urme detectabile multe decenii mai târziu, iar efectele pot fi observate atât în riscul unor boli, cât și în indicatori ai îmbătrânirii biologice, se arată într-un material publicat de sciencealert.com.