„Mediul universitar aştepta demult un astfel de program prin care societatea în general, dar şi învăţământul superior, să aibă oportunităţi de dezvoltare. Cred că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este dovada că această criză pe care nimeni nu a dorit-o şi pe care vrem cu toţii să o depăşim mai repede poate fi transformată şi în oportunitate. Şi noi, cei din mediul universitar şi, desigur, voi vorbi în mod special în numele Universităţii Bucureşti, suntem gata să fim parteneri, pe de-o parte, în furnizarea resurselor de cercetare, de inteligenţă creatoare, pentru a da economiei României mai multă inteligenţă încorporată în produsele sale, pentru a pune în bunurile pe care le producem o creştere de valoare care să producă şi creştere economică, creşterea bunăstării sociale", a afirmat Marian Preda, joi, la lansarea în consultare publică a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
În acelaşi timp, a adăugat el, rolul mediului universitar este acela de a pregăti pentru o piaţă a muncii în schimbare şi transformare, "resurse umane adaptate înalt calificate, cu competenţe tehnice adecvate, cu abilitate critică şi inovatoare, inteligenţă socio-emoţională, leadership, lucru în echipă, capacitate de a rezolva problemele şi de a preveni riscurile, spirit antreprenorial, capacitate de învăţare continuă".
"Pentru toate acestea suntem pregătiţi să dezvoltăm proiecte, programe care să asigure ocupaţii noi, specifice viitorului în zona digitalizării, inteligenţei artificiale, sănătate mentală şi toate celelalte. Şi, în acelaşi timp, prin zona socială şi umanistă a mediului universitar, să asigurăm suport zonelor defavorizate ale României, mediilor sociale care au fost afectate grav de criza aceasta", a completat Preda.
El a precizat că Universitatea Bucureşti are deja câteva "proiecte mature, proiecte care pot să fie implementate imediat, care aşteptau demult resurse de finanţare".
"O să dau trei exemple pe care noi le vom supune spre aprobare imediat ce se deschid axele de finanţare, din câte am înţeles, în primăvara, vara anului viitor. Şi anume, UB TECH, adică un Computing and Robotic Center la Măgurele, unde există Facultatea de Fizică a Universităţii, pentru ştiinţe avansate şi tehnologii digitale. De asemenea, un alt proiect va fi UB NOVA, un hub de inovare în centrul Bucureştiului, pe care oricum voiam să-l dezvoltăm, dar pentru care sperăm să avem oportunităţi de finanţare mai devreme decât intenţionam noi. Şi UB Brain, o clinică psihologică şi educaţională, prin care să asigurăm suport pentru sănătate mintală, pentru neuroştiinţe, pentru o educaţie de calitate", a detaliat Preda.
Rectorul Universităţii Bucureşti a subliniat că "este vremea pentru mai multă acţiune, pentru a pune în practică ideile".
Rectorul Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti, Nicolae Istudor, a declarat, la rândul său, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă "cel mai generos program de dezvoltare a României, cu o alocare financiară de peste 30 de miliarde de euro".
"După părerea noastră, structurarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe cei trei piloni stabiliţi de către Guvernul României, pe baza unor analize complexe, dovedeşte o bună capacitate de prognozare a măsurilor menite să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea ţării noastre, pornind de la potenţialul de dezvoltare a fiecărei regiuni şi luând în calcul sumele de finanţare alocate de către Uniunea Europeană", a spus acesta.
El s-a referit la domeniul agroalimentar, menţionând că în program este inclusă finanţarea pentru acest sector, precum şi investiţiile în sistemele de irigaţii.
"Numai prin realizarea de produse agroalimentare de calitate superioară, la costuri competitive pe piaţă, care să genereze preţuri suportabile de către cumpărător, producătorii români pot face faţă presiunii tot mai ridicate de pe piaţa europeană şi pot satisface cerinţele tot mai exigente ale consumatorului european, în condiţiile unei concurenţe foarte puternice. (...) Sunt necesare efectuarea unor investiţii substanţiale orientate către promovarea tehnologiilor performante, creşterea calităţii materiilor prime de natură agricolă şi modernizarea procesului de distribuţie a produselor, sigur, prin intermediul investiţiilor în depozitele regionale de cereale şi produse alimentare", a precizat Istudor.
Rectorul a transmis susţinerea Academiei de Studii Economice, menţionând că va participa cu întreaga expertiză pentru implementarea măsurilor în acest plan.
