Un seism
fără tsunami. Cine au fost „victimele” și învingătorii alegerilor europarlamentare?

DE Ovidiu Nahoi | Actualizat: 23.06.2024 - 14:33
Parlamentul European, în noua formulă, cu 720 de deputați, se va reuni la 16 iulie - Foto: Profimedia Images
Rezultatele alegerilor europarlamentare l-au făcut pe Emmanuel Macron să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri anticipate - Foto: Profimedia Images
Cu un scor de circa 44%, FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, atinge minimul istoric din ultimul deceniu și jumătate în care s-a aflat la putere - Foto: Profimedia Images
Partidul centrist al premierului polonez Donald Tusk și-a consolidat poziția, după ce a reușit să devanseze dreapta populist-conservatoare - Foto: Profimedia Images
Klaus Iohannis –  comasarea alegerilor locale și europene alături de lista comună PSD-PNL au făcut, totuși, ca România să aducă o contribuție importantă la majoritatea pro-europeană - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Europa s-a zguduit serios la alegerile din 9 iunie, fără însă a se dărâma. Există câștigători și perdanți, iar jocul politic se resetează.

SHARE

Duminică, 9 iunie, un seism electoral a zgâlțâit Europa, dar șocul nu a fost urmat și de un tsunami care să măture totul în cale. În unele locuri, daunele sunt mai mari decât în altele. Epicentrul a fost Franța. Unda de șoc a lovit în Germania, Belgia, Austria. Dar Europa Centrală și de Est a rezistat. Și, odată cu ea, majoritatea prointegrare.

A fost o victorie detașată a Reuniunii Naționale (RN) în Franța, cu peste 32 la sută din voturi, mai multe decât ale următorilor doi competitori la un loc – majoritatea prezidențială macronistă și socialiștii. O disoluție a majorității prezidențiale, comentează confrații francezi. Președintele Macron a reacționat imediat, anunțând dizolvarea Adunării Naționale și alegeri anticipate, la 30 iunie și 7 iulie.

Un veritabil joc de ruletă. RN poate câștiga majoritatea și astfel să ajungă pentru prima dată în istorie la Palatul Matignon. Un cadou care poate fi unul otrăvit – extrema dreaptă va fi pusă pentru prima dată în situația de a face, de a livra, nu doar de a ctitica. Iar până la alegerile prezidențiale din 2027 va fi timp destul.

Sau, dat fiind sistemul uninominal majoritar de la alegerile parlamentare franceze, RN ar putea fi marele perdant și vraja se va rupe.

O altă victimă a alegerilor de duminică, premierul belgian Alexander de Croo, a cărui țară încă deține președinția rotativă a UE. Strâns la mijloc între victoriile extremelor stânga și dreapta din cele două mari provincii, Valonia și Flandra, el și-a depus mandatul.

Zguduire puternică și în Germania, cu social-democrații spulberați și, odată cu ei, întreaga coaliție-semafor. AfD, partidul de extremă dreapta, exclus până și din grupul Identitate și Democrație, ajunge al doilea partid german, la distanță mare, totuși, de câștigător, Uniunea Creștin-Democrată.

În Austria, extrema dreaptă este pentru prima dată în frunte, dar cu o ușoară majoritate relativă. Ceea ce lasă creștin-democraților, social-democraților, liberalilor din NEOS și Verzilor suficient spațiu de mișcare. Acestea sunt însă doar niște rezultate de etapă, înaintea confruntării din toamnă, când vor avea loc alegeri parlamentare.

Cu toate aceste zguduiri, centrul își menține în continuare o majoritate destul de solidă. Cele trei formațiuni care asigură și actuala majoritate, PPE, S&D, și Renew ar obține împreună aproape 400 de voturi ceea ce, teoretic, ar trebui să le asigure majoritatea. Dar va reuși Ursula von der Leyen să-și reînnoiască mandatul?

Un adevărat maraton politic urmează în lunile următoare și întreaga echipă de conducere a Uniunii Europene ar putea fi cunoscută integral de-abia spre sfârșitul anului.

Un lucru rămâne clar: Europa Centrală și de Est a asigurat, la 9 iunie, gura de aer necesară proiectului european. Polonia, România, Grecia vin cu o zestre europeană importantă, care acum se cere valorificată – în posturi importante în agrenajul european dar mai cu seamă în formularea de politici. Iar pentru aceasta nu-i suficient doar să vrei. Trebuie să și poți.

Ce urmează?

Fără a se afla pe ordinea de zi a reuniunii G7 de la Apulia, subiectul constituirii majorității și repartizării posturilor de conducere în UE a fost, cu siguranță, discutat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Charles Michel, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Giorgia Meloni. Aceasta, în pregătirea Consiliului informal din 17 iunie, de la Bruxelles.

Este prima discuție oficială pe această temă condusă de președintele Consiliului European. Nu este momentul nominalizărilor, doar al tatonării.

Dacă discuțiile informale din Italia și de la Bruxelles vor duce în direcția bună, un acord privind împărțirea funcțiilor de top ar putea fi realizat la Consiliul European din 27-28 iunie. Cei 27 de lideri ai UE trebuie să cadă de acord, cu majoritate calificată, asupra unui președinte al Comisiei. La acest summit, liderii vor semna și Agenda Strategică, un document convenit la fiecare cinci ani de liderii UE pentru a preciza obiectivele blocului pentru viitoarea Comisie Europeană.

Parlamentul European, în noua formulă, cu 720 de deputați, se va reuni la 16 iulie. Prima prioritate va fi votarea propriului președinte – probabil o nouă partajare a postului între PPE și socialiști.

De asemenea, ar trebui votat acordul cu privire la un pachet general de poziții de conducere, de la vicepreședinți la președinții de comisii. Aproximativ 100 de locuri sunt puse în joc.

Și aici vom vedea în ce măsură va mai funcționa cordonul sanitar menit a împiedica grupul de extremă dreapta ID să obțină posturi cheie.

Parlamentul va trebui apoi să programeze un vot pentru a confirma nominalizarea Consiliului European pentru funcția de președinte al Comisiei.

Odată ce noul președinte al Comisiei Europene va fi obținut sprijinul Parlamentului European, el va conduce o echipă de tranziție pentru a forma noul executiv. Președintele Comisiei va stabili arhitectura echipei executive și vor începe marile negocieri pentru ocuparea portofoliilor, câte unul de fiecare stat membru.

Apoi, candidații propuși vor merge în fața comisiilor Parlamentului European , pentru un examen care se anunță dificil.

În sfârșit, la 1 decembrie, Consiliul European ar trebui să oficializeze numele succesorului lui Charles Michel în funcția de președinte – aici Parlamentul nu are niciun cuvânt de spus.

De aici înainte, întreaga echipă de la vârful Uniunii Europene va fi gata.

Ei au pierdut, ei au câștigat

Alegerile din 9 iunie au schimbat fundamental raporturile de forțe pe scena politică. Liderii informali ai Uniunii, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au ieșit slăbiți. Alte figuri se ridică, în schimb, și vor putea pretinde locuri importante în structurile europene și vor fi așteptați să se implice în formularea politicilor.

- Perdanții 

Rezultatele alegerilor europarlamentare l-au făcut pe Emmanuel Macron să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri anticipate - Foto: Profimedia Images

Emmanuel Macron 

Înfrângerea catastrofală a majorității prezidențiale în fața extremei drepte l-a determinat să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri anticipate. De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, Macron a căutat să joace rolul de lider informal al Europei. Acum, poziția sa este slăbită.

Olaf Scholz

Partidul său, social-democrat, a fost pur și simplu măturat în alegerile europene, ajungând pe locul trei, sub formațiunea de extremă dreapta AfD. Partenerii săi, liberalii și verzii, au înregistrat de asemenea scoruri neconcludente, ceea ce pune sub semnul întrebării coaliția „semafor“. Creștin-Democrații (CDU) revin în forță și iau aproape o treime din voturile exprimate.

Alexander de Croo

Premierul belgian, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, și-a anunțat demisia, după ce partidul său liberal a obținut rezultate slabe în alegerile federale, regionale și europene de duminică. Belgia se deplasează spre dreapta la aceste alegeri, însă nu spre extrema dreaptă.

Cu un scor de circa 44%, FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, atinge minimul istoric din ultimul deceniu și jumătate în care s-a aflat la putere - Foto: Profimedia Images

Viktor Orban

Cu un scor de circa 44%, FIDESZ atinge minimul istoric din ultimul deceniu și jumătate în care s-a aflat la putere. Viktor Orban se vede erodat din cauza situației economice precare, dar și a ascensiunii impetuoase a fostului său aliat, Peter Magyar, devenit un critic acerb al guvernării. Poziția lui Orban, de contestare a politicilor europene, în baza mandatului puternic conferit de națiune, se vede astfel slăbită.

+ Câștigătorii

Partidul centrist al premierului polonez Donald Tusk și-a consolidat poziția, după ce a reușit să devanseze dreapta populist-conservatoare - Foto: Profimedia Images

Donald Tusk 

Partidul centrist al premierului polonez Donald Tusk și-a consolidat poziția, după ce a reușit să devanseze dreapta populist-conservatoare.

Coaliția civică a luat 37,1% din voturi iar Partidul naționalist Lege și Justiție, care a deținut puterea din 2015 până anul trecut și este condus de Jarosław Kaczyński, a venit aproape, cu 36,2%. Aceasta îi asigură lui Tusk un rol important la masa liderilor UE.

Georgia Meloni

Cu 28,8% din voturi, de peste patru ori mai mult decât a avut la ultimele alegeri europene ddin 2019 și depășind scorul de 26% pe de la scrutinul național din 2022, Meloni își consolidează poziția de jucător în UE.

Într-o primă reacție, ea a afirmat că este prea devreme pentru a vorbi de o desemnare a Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei. Negocierile sunt de-abia la început.

Kiriakos Mitsotakis

Partidul său de centru-dreapta, Noua Democrație, a repurtat victoria în alegerile europarlamentare, chiar dacă scorul de sub 30% este net inferior, cu peste 10 puncte, celui obținut anul trecut în alegerile naționale.

Mitsotakis, lider al unei țări care a recuperat spectaculos după criza financiară de acum un deceniu, poate juca acum un rol important în cadrul UE.

Klaus Iohannis –  comasarea alegerilor locale și europene alături de lista comună PSD-PNL au făcut, totuși, ca România să aducă o contribuție importantă la majoritatea pro-europeană - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Klaus Iohannis

Criticată pe scară largă în interior, comasarea alegerilor locale și europene alături de lista comună PSD-PNL au făcut, totuși, ca România să aducă o contribuție importantă la majoritatea pro-europeană. Aceste mișcări, larg criticate, au fost puse pe seama președintelui Iohannis. Iată că, măcar în plan european, s-au dovedit inspirate.

Spre deosebire de ceilalți lideri europeni care au ieșit bine pe 9 iunie, Iohannis nu va mai fi mult timp membru al Consiliului European. Mandatul său se termină înainte de sfârșitul anului, dar el speră la un post-cheie european. Rezultatele alegerilor îi servesc ca argument.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te