Decizia lui Nicușor Dan de a suspenda Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) coordonatoare pentru Sectoarele 2,3,4,5 și 6 înseamnă blocarea a tuturor proiectelor imobiliare din București, în condițiile în care documentul simiilar pentru Sectorul 1 fusese deja suspendat anul trecut, în instanță.
Asociaţia Investitorilor din Real Estate din România susține că soluția găsită de primarul general, care trebuie să fie votată vineri de Consiliului General al Municipiului București pentru a fi aplicată, poate duce la amânarea sau anularea unor investiţii de peste trei miliarde de euro pentru următorii 2 ani.
Numai că, dincolo de banii pe care spun că îi pierd, dezvoltatorii imobiliari ignoră problemele uriașe pe care le conțin aceste PUZ-uri în cea ce privește spațiul verde din Capitală și amintesc, în schimb, într-un comunicat doar faptul că Bucureștiul este „un hub regional de inovaţie şi tehnologie în Europa de Sud – Est”.
PUZ Sector 1, anulat în instanță: Parcul Herăstrău și Pădurea Băneasa deveneau construibile
Tribunalul București a decis în mai anul trecut să suspende avizul de mediul pentru Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 1, creat în timpul mandatului primarului Dan Tudorache. Motivul: deveneau construibile părți din Parcul Herăstrău, din Pădurea Băneasa și alte spații verzi din sector.
Concret, potrivit PUZ-ului oprit, baza Pro Rapid era transformată din zonă verde în pol de dezvoltare urbană, în care se pot construi centre de afaceri, servicii publice, spații publice, spații comerciale și centre culturale, iar Herăstrău își pierdea statutul special de monument istoric și devenea un parc obișnuit, pe care se puteau construi locuințe pe 50% din suprafață.
Mai mult, documentul fusese realizat de către o companie privată, care se oferise să facă această muncă gratuit.
„Cum e posibil să apară o firmă privată care să se ducă la primăria de sector şi să-i spună «facem noi PUZ-ul de sector şi găsim noi şi banii»? Şi aşa s-a întâmplat. Nu cumva firma aia s-a dus după aceea pe la dezvoltatori şi le-a spus «atenţie, eu fac PUZ-ul»?”, a declarat miercuri primarul Nicușor Dan.
PUZ Sector 2: Clădiri chiar și pe apa Lacului Tei
Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2 a fost adoptat în august anul trecut de către Consiliului General al Municipiului București, dominat de PSD, cu doar o lună înainte de alegerile locale, pierdute de Gabriela Firea.
Hotărârea a fost adoptată în ciuda numeroaselor probleme ridicate de cetățeni în cursul mai multor consultări pe document. Consilierii USR au acuzat că a fost pus pe ordinea de zi „pe ușa din dos”.
Prin noul PUZ, ce ar putea fi suspendat vineri, Sectorul 2 pierde circa 30 de hectare de spații verzi, care devin zone construibile. În mai multe zone din sector se pot construi clădiri și mai înalte decât acum, în condițiile în care în acest sector sunt printre cele mai înalte imobile din București.
Iar documentul permite construirea chiar pe apa din Lacul Tei.
Actualul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, anunța la momentul adoptării PUZ că îl va contesta în instanță.
PUZ Sector 3: Un cadou de 290 de milioane de euro
În 2019, Nicușor Dan, ca președinte al Asociației Salvați Bucureștiul, a depus o sesizare la DNA cu privire la modul cum a fost realizat Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 3.
Actualul primar acuza atunci că dispar peste 90 de hectare de spaţiu verde din Sectorul 3 prin documentul adoptat, iar în zonele devenite construibile ar urma să apară construcţii pe o suprafaţă totală desfăşurată de 1,2 milioane metri pătraţi.
„Dacă proprietarii care au construcţii pe aceste terenuri ar fi vrut să cumpere teren pentru a construi 1,2 milioane metri pătraţi ar fi trebuit să plătească o sumă de ordinul a 290 milioane de euro.
Deci PUZ Sector 3 este un cadou de 290 milioane euro pentru nişte privaţi, în schimbul supraaglomerării unui oraş deja aglomerat şi la dispariţia unor spaţii verzi care sunt prevăzute în Planul Urbanistic General", declara în 2019 Nicușor Dan.
Și fundația Ecocivica a avertizat că PUZ Sector 3 are mari probleme.
„Nu a existat o consultare serioasă a cetățenilor și nici dezbateri publice reale și consistente. Robert Negoiță a încercat să treacă acest PUZ pe furiș. (...) Prin PUZ-ul pus în dezbatere, sunt amputate hectare întregi de spațiu verde.
Nu este amenințat doar parcul IOR, ci și multe alte zone: parcul Brâncuși, zona din proximitatea șoselei ce face legătura dintre Gara Cățelu și Lacul Pantelimon, zona Esplanadei, zeci de scuaruri și spații verzi”, arăta fundația.
Ecocivica menționa și faptul că se vor construi blocuri între case și blocuri între blocuri.
„Potrivit acestui PUZ, locuitorii din unele zone de case din sectorul 3 se vor putea trezi striviți între blocuri. Se distruge coerența unei zone, dar se distruge și țesutul social. Sunt zone unde se va putea construi P+14 în imediata vecinătate a unor zone cu înălțimi mult mai mici (de exemplu zona Labirint)”, menționa organizația non-guvernamentală.
PUZ Sector 4: Se cresc aberant indicatorii urbanistici
Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 4 repetă aceleași probleme de la celelalte sectoare: dispar hectare întregi de spațiu verde, și așa deficitar în București conform normelor europene, pentru a face loc clădirilor.
Zeci de hectare din serele Berceni devin construibile. Zone construite ilegal pot intra în legalitate, cum ar fi cartierul Metalurgiei Park, arăta fundația Eco Civica.
PUZ Sector 4 prevede că lărgiri de străzi și bulevarde sau schimbarea profilului unor drumuri, cum ar fi Tineretului, Obregia, Brâncoveanu, Berceni, Tr. Măgurele, Luică, etc. sunt introduse în legalitate, contrar legii, întrucât lucrările sunt demarate sau finalizate.
„Se cresc aberant indicatorii urbanistici și se instituie lărgirea unor străzi, inclusiv prin demolări de noi proprietăți. Sunt multe alte probleme și dorim dezbatere publică în baza Legii 52”, avertiza vicepreședintele ONG-ului Ecocivica, Dan Trifu.
Zona de parcuri este prevăzută, pentru Sectorul 4, la doar 1,44%, iar zona de spații verzi un total 6.85% dintre care plantații forestiere și cursuri de apă.
PUZ Sector 5: Dispar 70 de hectare de spații verzi
Asociația Salvați Bucureștiul, condusă de Nicușor Dan înainte ca acesta să devină primar al Capitalei, avertiza anul trecut că prin Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 5 dispar aproximativ 70 de hectare de spații verzi (în comparație cu anul 2000), iar modul de calcul al spațiului verde pe cap de locuitor este mincinos, căci, pe de o parte, sunt incluse în calcul și cele private, nu doar cele publice (așa cum se calculează la nivelul UE) și, pe de altă parte, sunt puse din burtă spațiile verzi din zonele construibile, care în realitate nu există pe teren.
„Nici Sectorul 5 nu scapă fără să piardă din spațiul verde. PUG întocmit în anul 2000 vorbea de oportunitatea de a crea parcuri în extinderea intravilanului din dreptul unor sectoare cu mare deficit în acest domeniu, parcuri care «s-ar înscrie în sistemul de activare a brizei urbane şi deci a ventilării oraşului pe timpul caniculei».
Sectorul 5 are această posibilitate în zona din preajma Cimitirului Militar Ghencea, la sud de stadionul Steaua, unde un imens teren verde este prevăzut în PUG ca Zonă V6, adică zona pădurilor de agrement (păduri urbane).
Numai că propunerea de PUZ Coordonator Sector 5 rezolvă o parte din acest spațiu verde, încadrându-l în zone construibile, L1, L3a, L4a, CB1, M2”, avertiza anul trecut Asociația Salvați Bucureștiul.
PUZ Sector 6: Dezvoltarea orașului e importantă, însă nu trebuie făcută din pix
Asociația Salvați Bucureștiul arăta că și Planul Zonal al Sectorului 6 are probleme, în sensul că planificarea urbană se face în mod iresponsabil, fără viziune pe termen mediu și lung.
„Se creează cadrul legal pentru densificarea unor zone care sunt neconstruite încă, fără a se crea premise pentru infrastructura de utilități sau de servicii care va fi necesară. Cu alte cuvinte, deocamdată le oferim dreptul investitorilor să construiască și vedem mai târziu unde punem școli, spitale, străzi etc, care să deservească ceea ce vor construi investitorii.
PUZ susține că în prezent exstă 28 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor în Sectorul 6.
„Nu există nicio urmă de fundamentare a oportunității celor propuse (de ce P+14 și nu P+7, de ce 20% spații verzi pe și nu 40%), dar, și mai grav, nu există o evaluare a impactului densificării propuse (impact de mediu, impact pe infrastructura de circulație existentă, impact pe infrastructura de transport urban, un calcul al nevoii de suplimentare a infrastructurii de transport urbane, a rutelor necesare etc.). Dezvoltarea orașului e importantă, însă nu trebuie făcută din pix”, arată Asociația Salvați Bucureștiul.
