Acaparat de negocierile politice menite să îi mai aducă niște voturi la alegerile din această iarnă, Nicolae Ciucă uită că este și liderul liberal in actuala coaliție de guvernare. Cele mai mari întârzieri în privința implementării PNRR le au miniștri PNL, precum Marcel Boloș sau Sebastian Burduja.
Pe vremea când era premier, Nicolae Ciucă spunea despre PNRR că ”este cel mai important proiect național de redresare și reziliență post-pandemie”. Însă, în ultima perioadă, pare că alegerile au devenit mai importante decât implementarea PNRR care ar trebui să aducă României aproape 30 de miliarde de euro.
Cererea 3 de plată, în valoare de 2,7 miliarde de euro, nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană, deși Guvernul a trimis această cerere încă de la finalul anului trecut.
Există trei jaloane sau reforme care nu sunt încă implementate, iar toate trei sunt în responsabilitatea liderilor PNL. Este vorba de Ministerul Energiei condus de Sebastian Burduja unde sunt probleme la desemnarea conducerii pentru mai multe companii din zona de energie, iar Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, nu a implementat încă o reformă a regimului microinterprinderilor. Un al treilea jalon cu probleme este guvernanța corporativă care se află sub responsabilitatea Secretariatului General al Guvernului condus de liberalul Mircea Abrudean.
Din cauza acestor întârzieri, România riscă să piardă bani din PNRR. Important de menționat este că, chiar dacă sunt realizate și restul reformelor aferente altor cereri de plată, Guvernul nu poate trimite aceste noi solicitări până când Comisia Europeană nu aprobă cererea de plată 3.
Ciolacu a accelerat implementarea PNRR
În ciuda provocărilor și întârzierilor inițiale, România a făcut pași semnificativi în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), odată cu preluarea gunernării de către Marcel Ciolacu, iar portofoliului Fondurilor Europene de către Adrian Câciu. Progresele evidente în reforme și absorbția fondurilor europene reflectă angajamentul și eficiența administrației în gestionarea acestui program crucial pentru dezvoltarea țării.
Conform datelor recente, 38 din cele 66 de reforme asumate prin PNRR au fost deja realizate efectiv, ceea ce reprezintă peste jumătate din totalul angajamentelor (57,5%). Alte 23 de reforme sunt în curs de implementare, iar pentru restul de 5 reforme termenul limită este stabilit pentru anii 2025-2026. Aceste progrese sunt remarcabile comparativ cu stadiul în care se afla implementarea la preluarea portofoliului de către PSD, când doar 9 reforme erau finalizate.
Sume record din fonduri UE
În ceea ce privește absorbția fondurilor PNRR, România ocupă locul 15 din 28 în Uniunea Europeană. Din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate sub formă de granturi și împrumuturi prin PNRR, 9,4 miliarde de euro au fost deja atrași în țară, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din suma totală.
De asemenea, din această sumă, 3 miliarde de euro au fost deja cheltuiți pentru proiecte și inițiative diverse. Este important de menționat că au fost semnate contracte pentru proiecte în valoare de peste 36 de miliarde de euro, ceea ce exclude orice risc că fondurile PNRR ar rămâne neutilizate.
În ciuda unor întârzieri temporare din cauza necesității lămuririlor tehnice asupra unor condiționalități specifice, progresul realizat sub guvernarea Ciolacu demonstrează clar determinarea și competența în promovarea investițiilor și absorbția eficientă a fondurilor europene. Administrația actuală a reușit să depășească provocările inițiale și să transforme PNRR într-un instrument eficient de redresare economică și modernizare structurală pentru România.
PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.
Textele publicate în această rubrică sunt advertoriale plătite conform Legii 334/2006 privind finanțarea activităților partidelor politice și a campaniilor electorale.
