Prof. Moshe Groper, după ce Călin Georgescu s-a afișat cu un extremist: Idei ce otrăvesc valorile

Profesorul Moshe Groper a reacționat în spațiul public după ce Călin Georgescu, candidatul prorus la alegerile prezidențiale a apărut alături de Marian Motocu, un extremist care neagă una dintre cele mai mari orori din istoria româniei - Holocaustul.

În imaginile video descoperite de poliție apare Călin Georgescu alături de Marian Motocu – o figură notorie pentru mesajele extremiste și legătura sa cu propaganda legionară.

Prof. Moshe Groper, după ce Călin Georgescu s-a afișat cu un extremist: Idei ce otrăvesc valorile

Filmarea surprinde momentul în care cei doi fac apel la „asumarea trecutului” extremist și la reafirmarea „identității naționale”.

În materialul video, Georgescu afirmă: „Să ne îmbrățișăm trecutul, să ne asumăm istoria, să ne asumăm strămoșii.

Va veni momentul când vom avea o singură carte de istorie națională, vom avea o țară a noastră, a celor care urmăm o linie strămoșească, a celor care înțelegem ce a însemnat jertfa strămoșilor și să înțelegem că suntem ceea ce suntem și nu vom fi decât ceea ce suntem”.

Călin Georgescu și Marian Motocu - Sursa foto: Captură foto - G4Media

Video aici

Citește și: Călin Georgescu, alături de un extremist judecat pentru incitare la ură: „Să ne asumăm istoria"

Reacția prof. Moshe Groper

Prof. Moshe Groper nu a putut rămâne indiferent în fața acestor manifestări retorice. Într-o intervenție publică, acesta a declarat:

„Până acum, am ales să stau în umbră și să ascult tot ce s-a spus din partea diverselor personaje care au apărut, în ultima vreme, printre noi.

Am considerat că cei în măsură să ia atitudine vor face acest lucru, pentru ca astfel de indivizi să nu prindă rădăcini printre noi și să se întoarcă de unde au venit.

Prof. Moshe Groper - Foto: Facebook/Moshe Groper

Citește și: Complicii români ai lui Călin Georgescu: Afaceriști și luptători în Legiunea străină

Însă, după ce am citit acest articol, simt că s-a depășit orice limită. Nu mai pot rămâne tăcut și simt nevoia să-mi exprim ferm nemulțumirea și revolta față de acești indivizi, străini de tot ceea ce înseamnă istorie, respect și dragoste autentică pentru neamul nostru.

Călin Georgescu promoveză otrăvirea valorilor strămoșești

Trebuie să ne ridicăm vocea și să nu lăsăm ca astfel de idei și atitudini să otrăvească valorile pentru care strămoșii noștri s-au sacrificat!

Nu putem rămâne indiferenți în fața răspândirii unor idei toxice care promovează ura, xenofobia și antisemitismul.

Citește și: Steagul Rusiei cu simbolul „Z”, fluturat mitingul organizat de AUR pro-Călin Georgescu în Capitală

Negarea Holocaustului și rescrierea istoriei pentru a justifica ideologii extremiste reprezintă nu doar o insultă la adresa memoriei victimelor, ci și o amenințare gravă la adresa valorilor democratice și a conviețuirii pașnice.

Citește și: Câți bani au câștigat Potra și Sechila, oamenii lui Călin Georgescu, în Legiunea Străină?

Astfel de atitudini nu au ce căuta într-o societate care își dorește să crească prin respect reciproc și înțelegerea lecțiilor dure ale trecutului.

A nega crimele împotriva umanității sau a folosi retorica naționalistă pentru a instiga la ură nu înseamnă patriotism — înseamnă trădarea celor mai profunde principii care pot uni o națiune: respectul pentru demnitatea umană, solidaritatea și responsabilitatea morală față de istorie.

Nu putem lăsa ca astfel de voci să devină mai puternice prin tăcerea noastră. Trebuie să luăm atitudine și să spunem clar: nu vom accepta ca România să fie asociată cu ideologii care ne întunecă trecutul și ne blochează viitorul.

A învăța din greșelile istorice, a recunoaște suferințele altora și a construi o cultură a empatiei nu ne slăbește ca popor — dimpotrivă, ne întărește și ne arată că adevărata putere vine din curajul de a înfrunta adevărul.

Citește și: Ilie Bolojan, amenințat cu moartea de fanatizații lui Călin Georgescu: "Vă dău cu capul de bordură"

Să nu lăsăm ca umbrele trecutului să devină bariere pentru viitor!

Discursurile precum cel susținut de Georgescu, mai ales în compania unei figuri controversate precum Marian Motocu, evidențiază tendința unor grupuri extremiste de a manipula simboluri naționale pentru a justifica idei autoritare și excluzioniste.

Când se vorbește despre „o singură carte de istorie națională” sau despre o identitate fixă, „ceea ce suntem și nu vom fi decât ceea ce suntem”, se conturează o viziune rigidă, ce refuză diversitatea și pluralitatea de perspective esențiale într-o societate democratică.

Citește și: Călin Georgescu, lobby-istul PSD din epoca Petre Roman. Cum a sifonat 215.000$ din banii USAID

Marian Motocu, cunoscut pentru viziunile sale extremiste și promovarea unei ideologii naționalist-șovine, folosește adesea astfel de mesaje pentru a stimula resentimente și a cultiva un sentiment fals de superioritate etnică.

Citește și: PARANOIA Călin Georgescu, baricadat în casă. Zice că-l vor ataca pe stradă. E în siguranță pe TikTok

Alăturarea lui Georgescu de astfel de figuri nu pare întâmplătoare, ci indică o convergență ideologică periculoasă: glorificarea trecutului devine o metodă de a justifica excluderea celor percepuți ca „neconformi” cu identitatea națională idealizată.

Călin Georgescu neagă realitatea întunecată a istoriei României

Această mentalitate extremă neagă realitatea istorică complexă a României, o țară modelată de interacțiuni culturale diverse, migrații și evoluții sociale dinamice.

În loc să învățăm din lecțiile trecutului — inclusiv din greșelile și momentele întunecate — discursurile de acest tip blochează orice posibilitate de progres, promovând o izolare periculoasă. Ideea că suntem definiți strict de „linia strămoșească” alimentează ideologii ultraconservatoare, care refuză să accepte că identitatea națională nu este un dat static, ci o construcție vie, ce se schimbă odată cu societatea.

Astfel de narative nu doar că ignoră complexitatea istorică, dar pot deveni combustibil pentru discursul urii. Când lideri de opinie legitimează figuri extremiste prin prezența lor sau prin validarea unor astfel de mesaje, se creează un climat propice pentru radicalizare.

Citește și: Călin Georgescu, promovat de șeful spionilor ruși la Moscova: Și România vrea teritorii din Ucraina

În loc să fie un apel sincer la respect față de trecut, discursul devine un instrument de divizare, în care „noi” și „ceilalți” sunt separați artificial, iar unitatea națională este înțeleasă ca uniformitate forțată, nu ca solidaritate în diversitate.

Discursul lui Călin Georgescu, profund nociv pentru sănătatea democratică a României

Discursul promovat de Călin Georgescu și validat prin asocierea cu Marian Motocu nu este doar problematic, ci profund nociv pentru sănătatea democratică a societății românești.

Retorica ce idealizează trecutul și impune o viziune singulară asupra identității naționale este incompatibilă cu valorile pluralismului și ale respectului pentru diversitate.

Citește și: Propaganda rusească pro-Călin Georgescu: „România profundă aspiră la un regim așa cum e în Rusia”

A ne reduce la „o singură carte de istorie” și la o definiție rigidă a apartenenței naționale înseamnă să negăm realitatea complexă a poporului român și să deschidem poarta spre intoleranță și radicalizare.
Marian Motocu, promovează o cultură a excluderii, în care cine nu se conformează ideologiei naționaliste radicale este etichetat ca „trădător” sau „străin de neam”.

Faptul că Georgescu își aliniază discursul cu o astfel de figură arată nu doar o lipsă de discernământ, ci o validare periculoasă a ideilor care alimentează ura și polarizarea socială.

Acest tip de asociere nu poate fi trecut cu vederea — legitimează indirect extremismul și oferă o platformă mai largă pentru propagarea unor idei care subminează coeziunea socială.

Mai grav este că astfel de discursuri folosesc sacrificiul strămoșilor ca o armă retorică, pentru a impune conformismul și a reduce libertatea de gândire.

A respecta trecutul nu înseamnă să ne blocăm în el, ci să-l înțelegem critic, să învățăm din greșeli și să construim un viitor mai bun, nu să ne întoarcem obsesiv la mitologii naționaliste care ne izolează de lume. Istoria nu e un instrument de propagandă, iar identitatea națională nu poate fi o închisoare ideologică.

„În fața extremismului, tăcerea nu e o opțiune”

România are nevoie de o societate deschisă, unde identitatea să fie un spațiu de dialog, nu o linie de demarcație între „patrioți” și „dușmani ai neamului”.

În fața extremismului, tăcerea nu e o opțiune — trebuie să respingem ferm astfel de idei și să apărăm valorile care ne pot duce înainte: libertatea, diversitatea și respectul reciproc.

Închei această intervenție cu speranța și dorința ca bunul Dumnezeu să vegheze asupra acestei țări, iar schimbările care urmează să aducă binele, unitatea și echilibrul de care avem nevoie. Să trăim în pace și liniște, respectându-ne unii pe alții, indiferent de diferențele dintre noi.

Să învățăm din greșelile trecutului, să păstrăm vie memoria celor care au suferit din cauza urii și intoleranței și să nu permitem niciodată ca astfel de tragedii să se repete. NEVER AGAIN!”, a încheiat profesorul Moshe Groper.