Pricopie, după eșecul candidaturii: „CCR a decis, iar într-un stat de drept, hotărârile se respectă”

Remus Pricopie a declarat miercuri că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și trebuie respectate într-un stat de drept.

Rectorul SNSPA a făcut această afirmație după ce contestația sa privind neînregistrarea candidaturii la alegerile din mai a fost respinsă.

Pricopie și-a exprimat poziția în contextul hotărârii definitive a instanței.

Pricopie, după eșecul candidaturii: „CCR a decis, iar într-un stat de drept, hotărârile se respectă”

Deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și, într-un stat de drept, se respectă, a afirmat, miercuri, rectorul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative, Remus Pricopie, după ce i-a fost respinsă contestația împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile din luna mai.

Citește și Remus Pricopie „detonează” o controversă electorală: amenință cu CEDO și Comisia de la Veneția

'Deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și, într-un stat de drept, se respectă. Prin urmare, demersul meu se oprește aici. Cu toate acestea, tema legislației electorale depășite rămâne și sper să fie tratată cu seriozitate, în perspectiva alegerilor următoare', a scris Pricopie, pe Facebook.

Remus Pricopie și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale la sfârșitul săptămânii trecute, dar dosarul său nu a fost însoțit de liste de semnături.

Citește și Remus Pricopie, plângere penală împotriva lui George Simion, cu privire la cele 600.000 de semnături

'Dosarul meu de candidatură nu este însoțit de liste de semnături deoarece în nicio țară membră a Uniunii Europene nu sunt solicitate atât de multe semnături de susținere precum în România.

De exemplu, în Bulgaria un candidat independent se poate înscrie cu doar 2.500 de semnături.

În Austria este nevoie de 6.000 de semnături pentru a fi înscris în cursa prezidențială. În plus, întreaga dezbatere din ultimele zile privind modalitățile potențial oneroase de a strânge 200.000 de semnături de susținere dovedește că nu este o cerință democratică.

De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că, inclusiv la alegerile prezidențiale de anul trecut, au fost mai mulți candidați care nu au obținut nici măcar o zecime de voturi din numărul de semnături depuse la înscriere.

Atunci, care mai este rostul acestor semnături de susținere, ce dovedesc ele?', explica el, într-o postare pe pagina sa de Facebook.