În plus, comisarul european Corina Crețu, o apropiată a familiei Ponta, lansează atac după atac împotriva unui guvern incapabil să absoarbă fondurile puse la dispoziție de UE.
Totuși, din 1990 până acum, nicio tentativă de divizare a nucleului electoral dur al PSD nu a avut succes. Alianța pentru România, înființată în 1997 de o grupare disidentă din PDSR și condusă de Teodor Meleșcanu, a avut un moment de vârf la alegerile locale din 2000: a obținut 7,38% din voturile la consiliile județene, considerat „votul politic“. Însă, la alegerile parlamentare, ApR n-a mai trecut de pragul de 5%, iar în 2002 Meleșcanu s-a înscris în PNL.
Newsweek România vă prezintă momentele cheie ale ruperii binomului Ponta-Dragnea, precum și modul în care fostul premier PSD a reușit să devină o problemă pentru actualul Executiv și majoritatea care îl susține.
Rebelul pacificat cu șefia ANCOM
În iunie 2017, când PSD încerca să dea jos propriul guvern Grindeanu, Victor Ponta a sprijinit deschis rebeliunea acestuia. Conflictul lui Ponta cu Dragnea era cunoscut, dar acesta a fost momentul rupturii oficiale. Fostul premier s-a lăsat numit secretar general al Executivului din care demisionaseră mai toți miniștrii PSD, pentru a forța demisia lui Grindeanu. Presa a scris, la acel moment, că Ponta a vrut să fie secretar general al Guvernului pentru a avea acces la informații despre adversarul său și pentru a le preda către DNA. Dragnea a înăbușit rapid revolta lui Grindeanu: Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură depusă de PSD împotriva propriului Executiv – fapt fără precedent – iar Grindeanu, după o scurtă perioadă de șomaj, a schimbat tabăra, primind postul de șef al agenției pentru reglementarea comunicațiilor, ANCOM. Dragnea părea că a reușit să elimine definitiv amenințarea lui Ponta, dar, 18 luni mai târziu, acesta a reușit să-și formeze propriul partid și să atragă suficienți parlamentari PSD și ALDE încât să lase Guvernul fără majoritate la Camera Deputaților.
Oastea lui Ponta
În decembrie 2018, formațiunea Pro România, condusă de Victor Ponta, se lăuda că își poate face grup parlamentar la Camera Deputaților, având 16 parlamentari. Din grupul PSD de la Cameră au plecat până acum 25 de deputați. Totuşi, mai mulți parlamentari de Ilfov au părăsit formațiunea lui Dragnea, pe fondul disputei acestuia cu Firea, dar ei nu au declarat că vor să se înscrie în Pro România. Pe de altă parte, șase deputați au părăsit grupul ALDE, iar unii i s-au alăturat lui Ponta. La Senat, disciplina a fost mai strictă: PSD nu a pierdut niciun membru, iar ALDE a înregistrat o singură dezertare. Oamenii lui Ponta au votat pentru moțiunea de cenzură depusă în primăvară de opoziție și au anunțat că vor sprijini în continuare eforturile de a da jos guvernul Dăncilă. „Dacă vii şi ne spui «hai să o dăm jos pe Dăncilă (...) ca să punem pe guvernul Orban», nu vrem. Ar fi o mare greşeală. Cădem din lac în puţ“, a declarat fostul premier.
Principalele personaje din jurul lui Ponta, în Pro România, sunt Nicu Bănicioiu, cel care a fost ministru al Sănătății în momentul accidentului de la Colectiv și a blocat trimiterea răniților în străinătate, Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, și Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii. Cîmpeanu și Daniel Constantin au intrat în politică prin intermediul Partidului Conservator, condus de Dan Voiculescu.
În iulie 2018, Daciana Sârbu, soția lui Ponta, a demisionat din PSD, dar a rămas europarlamentar.
În plus, în PSD sunt acum numeroși lideri care sunt deschis anti-Dragnea, de la Mihai Tudose, fostul premier care conduce organizația de Brăila, la Paul Stănescu, șeful organizației din Olt. Oficial, aceștia își declară fidelitatea față de partid, dar ar putea sprijini neoficial înlăturarea lui Dragnea și Dăncilă.
Crețu pregătește revenirea în politică
Actualul comisar european a intrat în conflict deschis cu liderii PSD, după ce a acuzat în repetate rânduri lipsa de proiecte a Guvernului, precum și slaba absorbție a fondurilor europene. Crețu este suspectată că, după expirarea mandatului de comisar european, se va înscrie oficial în formațiunea lui Ponta. „Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin și susținere, după cum mulțumesc tuturor organizațiilor mass-media pentru obiectivitate, în ciuda contractelor pe sume incredibile pe care le primesc de la ministerele Guvernului pentru denigrarea tuturor care nu se aliniază directivelor partidului“, a scris Corina Crețu, pe Facebook, dar ea și-a șters ulterior postarea.
Firea, pregătită să candideze independentă
Gabriela Firea a fost purtătoarea de cuvânt a campaniei prezidențiale a lui
Victor Ponta, în 2014. În plus, ea a fost adusă în politică și propulsată în poziția de senator în 2012, tot cu sprijinul lui Ponta. În vara lui 2017, ea și Ponta au avut o dispută legată de faptul că guvernul Grindeanu nu ar fi susținut proiectele primarului Capitalei. Fostul premier a comparat-o pe Firea cu Băsescu, dar aceasta s-a abținut să răspundă. În ultimele luni, liderul Pro România a susținut disidența lui Firea. Aceasta nu s-a arătat tentată să se alăture noului partid și a invocat posibilitatea de candida la un nou mandat de primar ca independent. „Nu știu dacă mai candidez, dacă voi candida, este opțiunea PSD dacă va vota să nu să mă mai susțină. Pot să candidez independentă“, a spus Firea, la 1 septembrie 2018.
În octombrie 2018, la primul congres al Pro România a participat ca invitat Robert Negoiță, primarul sectorului 3 și un susținător al Gabrielei Firea în disputa cu Dragnea.
Citește și PSD şi ALDE nu mai au majoritatea în Camera Deputaţilor
