Cancelarul german Friedrich Merz intenționează să transforme Germania în „cea mai puternică armată convențională din Europa”, angajând sute de miliarde de euro până în 2029 pentru echipamente militare, vehicule și muniție.
Germania vrea să devină „inima” militară a Europei, dar depinde de China, prietena Rusiei
Planul cancelarului german de a face din forțele armate ale țării sale „cea mai puternică armată convențională din Europa” are un preț fără precedent. Berlinul s-a angajat să cheltuiască sute de miliarde pentru apărare până în 2029, rupând decenii de restricții fiscale, scrie Politico.eu.
O bună parte din acești bani sunt deja în mișcare. Comenzile de vehicule militare se ridică la patru cifre, producția de rachete este în creștere, iar cererea de muniție crește rapid.
Firmele din domeniul apărării se grăbesc să-și reechipeze fabricile și să reia liniile de producție inactive de mult timp, în speranța de a revigora o bază industrială care a dispărut după Războiul Rece. Însă reînarmarea se construiește pe o bază fragilă.
Friedrich Merz - Foto: Profimedia images
Citește și: Germania se pregătește de război. Criză militară readuce ideea armatei obligatorii. Cum e în România
Beijingul, „ghimpele” din talpa Berlinului
Totuși, planurile se bazează pe o bază fragilă: mineralele critice esențiale industriei de apărare, majoritatea provenind din China, care are un parteneriat stâns cu Rusia lui Vladimir Putin.
Fiecare tanc, rachetă sau dronă comandată în cadrul eforturilor de reînarmare a țării depinde de materii prime pe care puțini oameni din afara industriei apărării le-ar putea numi.
Citește și: Germania și-a dublat bugetul Apărării la 162 miliarde euro. Vrea cea mai puternică armată din Europa
„Dacă materialele provenite din China ar dispărea brusc, acest lucru ar putea opri planurile noastre industriale în domeniul apărării”, a avertizat Jakob Kullik, cercetător la Universitatea Tehnică din Chemnitz.
Elementele rare precum neodimul, disprosiul, tungstenul, grafitul, titanul și magneziul de înaltă puritate sunt vitale pentru sistemele radar, motoarele electrice, aripioarele de ghidare a rachetelor și propulsia dronelor.
Foto: Profimedia images
Germania importa materie primă dintr-o piață controlată de China
Germania și UE importă majoritatea materiilor prime strategice, iar China controlează peste 50% din procesarea globală a multor minerale critice și până la 86% din unele esențiale pentru apărare. Această dependență structurală expune Berlinul la riscuri geopolitice, mai ales că Beijingul limitează exporturile în funcție de interesele sale.
În timp ce SUA tratează materiile prime strategice ca active de securitate națională, creând rezerve și legislație pentru a asigura lanțuri de aprovizionare sigure, UE adoptă o abordare mai blândă, bazată pe coordonare voluntară între statele membre, fără autoritate centrală pentru aplicare.
Parlamentari germani precum Vanessa Zobel atrag atenția că dependența Germaniei de materiile prime străine reprezintă o amenințare directă la securitatea națională.
„Am fost prea complacenți prea mult timp”, a adăugat ea, referindu-se la zăcămintele de litiu neexploatate și la rezistența politică față de exploatarea minieră internă.
„Fără lanțuri de aprovizionare sigure, nu poate exista o descurajare militară credibilă. A ne face atât de dependenți în domenii critice pentru securitate este imprudent”, a spus ea.
Experții recomandă reactivarea resurselor proprii ale Germaniei, exploatarea zăcămintelor de litiu și crearea unei strategii de rezervă națională pentru materii prime, astfel încât „Zeitenwende” – schimbarea fundamentală a abordării Germaniei în materie de securitate – să se reflecte și în gândirea industrială și geopolitică.
„Zeitenwende trebuie să se reflecte în gândirea noastră”, a spus ea, referindu-se la promisiunea fostului cancelar Olaf Scholz de a schimba fundamental abordarea Germaniei în materie de securitate și apărare după invazia Rusiei în Ucraina.
„Totul este politic. Totul este strategic.”
