PNRR, pe ultima sută de metri: România are 7.570.000.000 de euro în joc și 4.500 de proiecte de închis

România a intrat în etapa decisivă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar următoarele două săptămâni pot face diferența între miliarde de euro atrase de la Bruxelles și bani europeni pierduți.

PNRR, pe ultima sută de metri: România are 7.570.000.000 de euro în joc și 4.500 de proiecte de închis

Termenul-limită este 31 august. Până atunci, autoritățile trebuie să transforme mii de proiecte aflate încă în lucru în investiții finalizate și recepționate, să închidă procedurile administrative și să adopte reformele de care depind plățile europene.

Miza financiară este uriașă.

După restructurările succesive, bugetul PNRR al României a ajuns la 20,1 miliarde de euro. Aproximativ 13 miliarde de euro au fost deja încasate, iar alte 7,57 miliarde de euro reprezintă suma care mai poate fi atrasă teoretic.

Problema nu mai este însă lansarea proiectelor, ci finalizarea lor la timp.

Peste 15.000 de proiecte sunt active la nivel național, iar aproximativ 4.500 de investiții nu sunt încă recepționate, potrivit unui bilanț realizat de Monitor PNRR, platformă a departamentului de politici publice al USR coordonată de fostul ministru Cristian Ghinea, scrie News.ro.

Citește și: Dragoș Pîslaru: România a depus cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde de euro

În paralel, Guvernul și Parlamentul trebuie să rezolve reformele restante care condiționează deblocarea banilor.

Pentru România începe astfel o cursă contracronometru în care fiecare șantier închis, fiecare document încărcat și fiecare reformă adoptată pot influența suma finală care va ajunge de la Bruxelles.

4.500 de proiecte, de la autostrăzi și spitale la creșe, trebuie închise până la 31 august

Una dintre cele mai mari provocări ale ultimelor zile este recepția investițiilor.

Simpla finalizare fizică a lucrărilor nu este suficientă. Pentru ca un proiect să poată fi considerat închis în cadrul PNRR trebuie parcurs întregul circuit administrativ, de la procesul-verbal de recepție până la înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației finale în platforma electronică.

Doar investițiile recepționate în termen pot beneficia integral de finanțarea PNRR, în timp ce întârzierile riscă să reducă sumele decontate.

Citește și: Negocierile de la Cotroceni pe Legea salarizării au eșuat. România riscă să piardă 770.000.000 de € din PNRR

Presiunea se resimte la Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății și în mii de administrații locale. Pe listă se află școli, cabinete medicale, dispensare, lucrări de eficientizare energetică și proiecte de infrastructură urbană.

Pentru a evita pierderea finanțărilor din cauza unor lucrări tehnice minore rămase neexecutate, autoritățile au introdus prin Legea nr. 141/2026 mecanismul recepției parțiale excepționale.

Acesta permite recepționarea părții esențiale a unui proiect dacă lucrările auxiliare rămase reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului. Ele trebuie însă terminate în maximum 120 de zile.

Regula nu poate fi folosită pentru lucrări care afectează rezistența sau stabilitatea construcției, securitatea la incendiu, sănătatea și igiena ori eficiența energetică. Aceste elemente trebuie finalizate integral.

Lista investițiilor aflate pe ultima sută de metri este impresionantă.

În infrastructura rutieră, una dintre marile mize este autostrada A7, pe sectoarele Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani, însumând 95,9 kilometri.

Pe calea ferată trebuie finalizate lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri de infrastructură, precum și proiecte de modernizare pe rutele Arad-Timișoara-Caransebeș și Cluj-Episcopia Bihor. Valoarea lucrărilor de modernizare ajunge la 718,01 milioane de euro.

PNRR mai prevede modernizarea a 36 de locomotive electrice și reabilitarea a 64 de vagoane.

În sănătate, lista include Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, trei unități finanțate prin granturi și incluse în Cererea de Plată 6.

Sunt prevăzute și două pavilioane noi de politraumă la Craiova și Sibiu, 200 de ambulanțe de tip C, precum și investiții în 25 de unități de terapie intensivă neonatală și 65 de paturi destinate pacienților critici.

În educație trebuie închise investițiile pentru 110 creșe construite și complet dotate, dintre care 80 finanțate prin granturi și 30 prin împrumuturi.

Componenta energetică include 950 MW de capacități eoliene și fotovoltaice noi racordate la rețea.

În sectorul apei sunt prevăzuți 288 de kilometri de rețele noi de distribuție și 975 de kilometri de canalizare, iar componenta de mediu include împădurirea a 18.000 de hectare și realizarea a 130.000 de metri pătrați de păduri urbane.

România poate pierde peste 2,5 miliarde de euro dacă ratează reformele și investițiile majore

Ultimele săptămâni de PNRR vin după o restructurare profundă a programului.

În urma renegocierilor cu Comisia Europeană din iulie 2026, componenta de împrumuturi a fost redusă cu încă 1,3 miliarde de euro, iar valoarea totală a planului a ajuns la 20,1 miliarde de euro.

Comparativ cu forma inițială din 2021, bugetul este cu aproximativ 9 miliarde de euro mai mic.

Cea mai puternică ajustare s-a produs în zona împrumuturilor, care au coborât de la 14,9 miliarde de euro în configurația inițială la 6,6 miliarde de euro.

Renegocierea a dus și la eliminarea definitivă a șase obiective.

Au dispărut trei jaloane: sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile și proiectul referitor la secția de pediatrie și neonatologie a Spitalului Județean Constanța.

Au fost eliminate și trei ținte privind realizarea a 200 MW de capacități fotovoltaice, adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici și realizarea a 24 de cabinete de planificare familială.

O negociere importantă a vizat și jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacități energetice pe cărbune.

Un amendament adoptat în Parlament, care condiționa închiderea grupurilor energetice de punerea în funcțiune a unor capacități similare, a fost considerat de Comisia Europeană un risc de „reversibilitate”.

Penalitatea stabilită inițial ajungea la 770 de milioane de euro.

Guvernul a invocat necesitatea protejării securității energetice pe timpul iernii și faptul că o parte a jalonului fusese deja realizată, inclusiv prin existența a 3.000 MW de capacități regenerabile.

În urma negocierilor, coeficientul penalizării a fost redus de zece ori, de la 5 la 0,5.

În acest context, România a depus pe 14 august Cererea de Plată nr. 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, care acoperă 75 de ținte și jaloane: 21 de reforme și 54 de investiții.

Potrivit Monitor PNRR, cererea include 1,65 miliarde de euro în granturi și 433 de milioane de euro în împrumuturi. Procesarea acesteia ar putea ridica absorbția granturilor la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.

Cât va reuși însă România să păstreze din cele 7,57 miliarde de euro rămase depinde de ceea ce se întâmplă până la finalul lunii.

Monitor PNRR prezintă trei scenarii.

În varianta optimistă, reformele sunt adoptate rapid, investițiile sunt recepționate, iar pierderile rămân de ordinul zecilor de milioane de euro, provenind în principal din proiecte locale sau dotări minore care nu sunt finalizate la timp.

Scenariul moderat presupune însă ratarea unei reforme politice majore, precum Legea Salarizării Unitare, combinată cu întârzieri la proiecte de infrastructură. În acest caz, România ar putea pierde între 1 și 2 miliarde de euro.

Cel mai sever scenariu presupune neîndeplinirea a cel puțin două reforme-cheie și ratarea unor investiții majore.

Pierderile ar putea depăși atunci 2,5 miliarde de euro, iar printre proiectele expuse s-ar putea număra inclusiv investiții importante în spitale și școli.