Negocierile de la Cotroceni pe Legea salarizării au eșuat. România riscă să piardă 770.000.000 de € din PNRR

Negocierile politice privind noua Lege a salarizării bugetarilor au ajuns într-un nou impas. Discuțiile desfășurate marți la Palatul Cotroceni s-au încheiat fără ca liderii fostei coaliții de guvernare să ajungă la o formulă comună, în condițiile în care termenul asumat de România prin PNRR se apropie rapid.

Negocierile de la Cotroceni pe Legea salarizării au eșuat. România riscă să piardă 770.000.000 de euro

La întâlnirea cu președintele Nicușor Dan au participat Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. În ciuda negocierilor, diferențele dintre partide nu au putut fi depășite, potrivit b1TV.

Miza financiară este majoră. România trebuie să adopte și să promulge noua Lege a salarizării până la 31 august pentru îndeplinirea jalonului prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență. În caz contrar, țara riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene nerambursabile.

Timpul rămas este scurt, însă negocierile nu au fost abandonate.

Citește și: Legea salarizării intră în linie dreaptă. Peste 800.000 de bugetari ar urma să primească salarii mai mari

Două soluții sunt analizate după eșecul negocierilor de la Cotroceni

Surse din PNL citate de G4Media susțin că proiectul ar putea fi depus în Parlament săptămâna viitoare sau, cel târziu, peste două săptămâni.

Obiectivul este adoptarea legii înainte de termenul-limită de 31 august.

În acest moment sunt analizate două scenarii.

Prima variantă presupune adoptarea legii până la sfârșitul lunii august, dar intrarea sa efectivă în vigoare de la 1 ianuarie. O asemenea formulă ar putea permite României să închidă jalonul din PNRR și să evite pierderea celor aproximativ 770 de milioane de euro.

A doua soluție presupune aplicarea etapizată a noilor grile salariale în două dintre cele mai mari sisteme publice: Educația și Sănătatea.

Tocmai aceste două domenii reprezintă unele dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor, din cauza diferențelor dintre sumele pe care statul le poate suporta și solicitările formulate în cadrul discuțiilor.

Pentru Sănătate ar fi fost cerute aproximativ două miliarde de lei în plus față de fondurile prevăzute în prezent, în timp ce în Educație necesarul suplimentar ar ajunge la aproximativ cinci miliarde de lei.

După discuțiile de la Cotroceni, negocierile tehnice au continuat la Ministerul Muncii, unde au fost refăcute calculele privind impactul bugetar.

„Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.

Negocierile vizează găsirea unei formule care să reducă diferențele salariale din sistemul public, dar care, în același timp, să nu genereze un impact bugetar imposibil de susținut.

România intră în criză de timp. Termenul-limită este 31 august

Noua Lege a salarizării reprezintă unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR, iar termenul de 31 august transformă negocierile politice într-o cursă contra cronometru.

Proiectul trebuie să treacă prin procedura parlamentară și să fie promulgat în intervalul rămas pentru ca jalonul să poată fi considerat îndeplinit.

În lipsa adoptării actului normativ, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile nerambursabile.

Situația este complicată și de opoziția PSD și a unor organizații sindicale față de anumite prevederi ale proiectului, în special cele referitoare la noile grile și la modul în care acestea ar afecta veniturile angajaților din Educație și Sănătate.

În plus, negocierile au loc într-un climat politic tensionat după demiterea Guvernului Bolojan de către PSD și AUR. Fără o majoritate politică suficient de solidă, adoptarea rapidă a proiectului în Parlament devine și mai dificilă.

Următoarele zile vor fi astfel decisive. Liderii politici trebuie să găsească o formulă care să împace trei obiective dificil de conciliat: revendicările angajaților din sectorul public, limitele bugetului de stat și obligația de a respecta termenul prevăzut în PNRR.

În joc nu se află doar viitoarele salarii ale bugetarilor, ci și aproximativ 770 de milioane de euro pe care România riscă să îi piardă dacă reforma nu este adoptată la timp.