A ajuns la putere sprijinit din umbră de instrumentele media ale oligarhului Vladimir Plahotniuc. A promis că, dacă urma să fie ales, ar fi denunțat Acordul de asociere al Moldovei cu UE. După învestire, drapelul Uniunii Europene a dispărut din fața clădirii Președinției. Pe al cărei site, azi, limba oficială nu mai este RO (română), ci MD (moldovenească).
S-a întâlnit deja de șapte ori cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Iar pentru alegerile parlamenatre care vor avea loc în februarie 2019, Dodon cere mai multe secții de votare, până la 150, în Rusia. Unde, la alegerile prezidențiale din 2016, au fost deschise doar opt.
Insistă să-și îndeplinească promisiunile electorale ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Economice Euroasiatice, cu care a semnat chiar un memorandum de cooperare (ce contravine Acordului cu UE).
Trambulina lui Igor Dodon pentru accederea în sferele înalte ale politicii putiniste a fost funcția de ministru al Economiei pe care a deținut-o patru ani. Relația cu Gherman Gref, de exemplu, preşedintele Sberbank (instituție recunoscută drept sponsor al organizaţiilor create sau promovate de ruşi în spaţiul postsovietic), a început în 2007. Atunci, ambii erau miniștri: Dodon la Chișinău, Gref (cu portofoliul Dezvoltării Economice şi Comerţului) la Moscova. Cei doi își fac vizite regulate.
Schemă clasică: stat, energie, intermediari
Tot ca ministru, actualul președinte al Moldovei a pus la cale afaceri vizibil corupte. Una este cea a energiei ucrainene, exportată în Moldova în baza unui contract negociat de ministrul Igor Dodon în 2008. Inițial, Moldova (prin compania Energocom) cumpăra 70% din energia din Ucraina de la compania ucraineană Ukrinternergo și restul de 30% de la o companie maghiară, Energo-Partner. La scurtă vreme de la demararea afacerii, însă, raportul s-a inversat. Și, cum Energo-Partner avea prețuri cu 20-25% mai mari, efectul a fost creşterea semnificativă a tarifelor interne la energie electrică (cu 17%).
În 2017, un grup de experți a analizat afacerea. Au constatat că, doar într-un an, Energo-Partner a obținut un profit de peste 14,5 milioane de dolari din diferența de preț pentru energie. A urmat o sesizare și, în noiembrie 2017, Procuratura Generală a deschis un dosar în care sunt vizați Igor Dodon și Zinaida Grecianâi, fostă prim-ministru, actualmente președinta Partidului Socialiștilor.
Actualul președinte este și „nașul“ portului Giurgiulești. Încă din 2004, când era doar angajat al Ministerului Economiei, a pregătit pachetul de documente pentru semnarea Acordului de Investiție cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești, o afacere dubioasă. Întreaga afacere prejudiciază și azi bugetul Moldovei, prin acordarea discreționară de facilități unor investitori, rezidenți și administratori ai portului.
Firme neasumate, rude fericite
Deși nu a indicat niciodată în declarația sa de avere că ar avea vreo afacere, presa a scris că Igor Dodon ar deține, prin intermediari, un pachet de acțiuni la fabrica de conserve din Călărași, raionul natal al politicianului. Potrivit „Capital Market“, publicaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), socialistul ar deţine nu mai puţin de 37% din acţiunile fabricii. Prin intermediul Alinei Boţoc, o persoană de încredere a lui Igor Dodon, dar şi prin cel al firmei Hunter Elit Club, despre care presa a scris că ar fi controlată de Ghenadie Merineanu, fratele soției lui Dodon.
Președintele Republicii Moldova ar mai deține şi pachetul majoritar de acţiuni la fabrica de vinuri din Onişcani, Călăraşi, deţinută oficial de Proura-Vin, prin aceleaşi persoane. În ultimii ani, Hunter Elit Club și-a schimbat de câteva ori proprietarii, cel puțin la vedere.
De la apartament de 9.000 USD la vilă de 200.000
Angajat la stat toată viața, Dodon a deținut mulți ani la rând proprietăți modeste. Mai întâi, împreună cu soția, Galina, a fost un apartament micuț, cu două camere, situat în cartierul Poșta Veche din Chișinău. Ani la rând, soții Dodon, părinți a doi copii, au avut un venit mediu lunar de circa 13.000 de lei moldovenești (aproximativ 650 de dolari).
Totuși, cumva, politicianul își schimba mașinile foarte des și făcea donații generoase partidelor al căror membru era. În 2013, actualul președinte și-a vândut micul apartament (evaluat mai întâi la 180.000, apoi la 230.000 de lei moldovenești) la un preț de trei ori mai mare (735.000 de lei, aproape 37.000 de dolari).
Imediat după, și-a cumpărat o vilă evaluată la 2,5 milioane de lei moldovenești (peste 120.000 de dolari).
Experții imobiliari au apreciat, însă, valoarea locuinței la cel puțin patru milioane de lei moldovenești (200.000 de dolari).
Dodon și-a vândut apartamentul unui coleg de partid, Corneliu Furculiță, sponsor de bază al Partidului Socialiștilor și fondator al Exclusiv Media. Pentru a-și cumpăra vila, Dodon a luat și un credit de aproape 1,5 de milioane de lei moldovenești.
Donații politice mai mari decât veniturile
Din 2010 și până în 2015, politicianul a donat, în patru campanii electorale (pentru parlamentare și alegeri locale), 464.000 de lei moldovenești (peste 23.000 de dolari). Pentru parlamentarele din 2010, Dodon a contribuit cu 150.000 de lei, ceea ce reprezintă tot venitul familiei sale pentru anul 2009 (154.000 de lei). Pentru localele din 2011, a dat 200.000 de lei (cu 48.000 de lei mai mult decât tot venitul familiei pentru anul 2010, de 152.000 de lei). La parlamentarele din 2014, a donat 89.300 de lei iar pentru localele din 2015, 25.000 de lei.
Actualul președinte este și fondatorul fundaţiei de binefacere „Soluţia“ şi al Asociaţiei Obşteşti „Iubesc Moldova“. Nu se cunoaște însă care a fost contribuția financiară a socialistului pentru activitatea acestor instituții: contrar prevederilor legale, organizațiile nu și-au făcut publice rapoartele financiare pentru anii precedenți. Soția sa, Galina Dodon, este președinta fundației “Din suflet“.
Contracte rusești din Bahamas la PSRM
Multe dubii provoacă modul de finanțare a Partidului Socialiștilor condus de Igor Dodon. Jurnaliștii de investigație au dezvăluit în ultima perioadă mai multe scheme prin care la partid ajungeau bani din zone offshore sau de la persoane controversate.
În 2016, RISE Moldova a publicat o investigație potrivit căreia Partidul Socialiștilor ar fi beneficiat de sponsorizări de milioane de lei, provenite dintr-o afacere secretă cu o companie offshore din
Bahamas, dar conectată la Federația Rusă. Compania ar fi făcut un transfer de peste 30 de milioane de lei moldovenești (1,5 milioane de dolari) iar banii ar fi intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențiale, prin intermediul Exclusiv Media, firmă deținută astăzi de deputatul Corneliu Furculiță și administrată de Petru Burduja, consilier municipal al PSRM în Chișinău. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la mai multe persoane apropiate partidului și sponsori ai acestuia.
Deși provine din Bahamas, contractul de împrumut semnat de offshore și firma lui Furculiță a fost redactat în rusă și engleză, iar toate litigiile potențiale sunt reglementate de legislația materială și procesuală a Federației Ruse și urmează să fie examinate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț din Moscova.
Relații vechi cu Ilan Șor
În martie 2015, atunci când Igor Dodon ar fi lansat mai multe acuzații la adresa lui Ilan Șor (în contextul furtului din sistemul bancar moldovenesc), actualului primar al orașului Orhei i-a scăpat o dezvăluire interesantă. Acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că ar fi finanțat campania electorală a lui Dodon pentru alegerile locale din 2011, când a candidat la funcția de primar al Capitalei.
Controversatul Ilan Șor i-a fost apropiat lui Dodon, chiar dacă ultimul nu recunoaște
„Dragă Igor Nicolaevici (Dodon – n.r.), noi ne cunoaștem foarte bine. Când eram apropiați sufletește și împărtășeam aceleași viziuni noi aveam aceleași planuri de viitor. Asta a fost la începutul carierei dumneavoastre politice. Atunci ne întâlneam foarte des. Chiar mi-ați cerut ajutorul, pe care vi l-am oferit. A fost înainte de alegerile locale din 2011. Eram foarte apropiați atunci. V-am sprijinit, inclusiv financiar, pentru a vă putea desfășura campania electorală“, a declarat Ilan Șor. În replică, președintele PSRM a răspuns că nu a primit nicio finanțare din partea omului de afaceri. „Referitor la finanțare - poate a finanțat PCRM, nu știu, eu de la el finanțare nu am primit“, a scris Igor Dodon pe o rețea de socializare.
Subiectul finanțării de către Ilan Șor a partidului lui Dodon a revenit în atenția publică în campania prezidențală din 2016, după ce fostul șef al Agenției Achiziții Publice, Igor Grigoriev, numit în funcție de către Dodon, a dezvăluit într-un interviu acordat portalului Deschide.md că, într-un moment de sinceritate, Ilan Șor ar fi recunoscut că a finanţat campania lui Igor Dodon din 2011, împreună cu Veaceslav Platon. Grigoriev a mai spus că Dodon minte când declară că s-a împotrivit vânzării anumitor bunuri de stat şi că era într-o relaţie destul de bună cu Vlad Plahotniuc. După apariția interviului, Grigoriev a dezvăluit presei că a primit un mesaj de amenințare din partea lui Dodon.
Colaborare strânsă, neoficial, cu Plahotniuc
Deși se declară un oponent feroce al actualei coaliții de guvernare, socialiștii conduși de Dodon colaborează destul de eficient cu actualul Executiv democrat. PD, împreună cu socialiștii lui Dodon, a votat în Parlament controversatul sistem mixt de vot pentru alegerile parlamentare. După alegerile locale din iunie 2015, Partidul Democrat a reușit să obțină conducerea mai multor consilii raionale din republică, grație votului decisiv al consilierilor raionali. Astfel s-a întâmplat la Ungheni, Drochia, Șoldănești, Fălești, Nisporeni, Briceni, Hâncești.
Fostul premier moldovean Vlad Filat a intrat la pușcărie și pe mâna lui Dodon
După alegerea la conducerea acestor raioane a reprezentanților Partidului Socialiștilor, Dodon a ieșit într-o conferință de presă anunțând că va exclude din partid toți consilierii raionali care vor vota pentru alegerea reprezentanților „partidele oligarho-unioniste“ la conducerea raioanelor.
Citește și Moldova, subsidiară a Gazprom
Tot cu ajutorul voturilor socialiștilor, democrații au reușit să demită Guvernul Filat, apoi Guvernul Streleț iar, în octombrie 2015, socialiștii au susținut solicitarea procurorului general Corneliu Gurin de ridicare a imunității lui Vlad Filat. În ultima sa cuvântare rostită de la tribuna centrală a Parlamentului, liderul liberal-democraților a declarat că acest lucru s-a făcut la indicația lui Vlad Plahotniuc. Pe 22 octombrie 2015, tot cu votul socialiștilor, Parlamentul a decis trecerea CNA (DNA-ul moldovenesc) din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului. Inițiativa, propusă de democrați, a venit în contextul în care premierul de atunci, Valeriu Streleț, își exprimase intenția de a-l demite pe Viorel Chetraru, șeful CNA, pentru rezultatele modeste în lupta cu corupția.
În martie 2016, la propunerea unui deputat socialist, Parlamentul a votat, în regim de urgență, un proiect de lege de modificare a Codului Audiovizualului care, spun experții, îi va asigura controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc posibilitatea de a rămâne singurul mogul de presă din Republica Moldova. Inițial, proiectul de lege a fost conceput pentru a elimina concentrarea de instituții media în mâinile unor persoane. Dar documentul a fost modificat, pe ultima sută de metri, la inițiativa deputatului socialist Andrian Lebedinschi, astfel încât, în următorii ani, să nu mai poată apărea alte holding-uri media. Proiectul a fost votat la câteva luni după ce, la sfârșitul anului 2015, Exclusiv Media SRL a obținut licența de emisie pentru postul de televiziune NTV Moldova, care folosește aceeași marcă comercială cu postul rusesc NTV, unde asociat majoritar este grupul Gazprom.
Tiraspol, bazin electoral
Pentru a ajunge președinte, Dodon nu s-a dat înapoi de la a conlucra cu regimul de la Tiraspol. Mii de cetățeni din localitățile din partea stângă a Nistrului au fost aduși cu autobuzele la secțiile de votare în partea dreaptă a Nistrului. Regimul de la Tiraspol a refuzat să deschidă secții de votare în localitățile pe care le controlează. Dodon s-a întâlnit de câteva ori cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselskii.
Președintele moldovean s-a pronunțat oficial în favoarea rămânerii trupelor rusești în regiunea tranistreană și a oferit distincții unor fețe bisericești de la Tiraspol. Cu „Ordinul de Onoare“ a fost decorat și Mihail Krotov, conducător al Aparatului Comitetului Dumei de Stat din Federația Rusă în problemele CSI și un promotor al ideii de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Euroasiatică.
Politician greu din 2005
Slujbaș din 1997, Igor Dodon a avut timp de opt ani, până când a ajuns în Guvern, mai multe funcții în Banca de Valori a Moldovei și în Comisia Națională de Valori Mobiliare. Din 2005, Dodon a intrat în politica mare, fiind numit mai întâi viceministru al Economiei, iar peste un an chiar ministru al Economiei și Comerțului. Păstrează funcția până în 2009, când devine deputat pe listele comuniștilor, partid care l-a promovat în toți acești ani.
În 2011, candidează pentru funcția de primar al Chișinăului, dar pierde în fața lui Dorin Chirtoacă. Tot atunci, părăsește Partidul Comunist, refugiindu-se în Partidul Socialiștilor, pus la dispoziție de vicepreședinta partidului, Veronica Abramciuc. Peste doar un an, exclusă din partid, aceasta avea să declare că Dodon a preluat formațiunea printr-un „atac raider“ (preluare ostilă). Critic vehement al alianțelor aflate la guvernare din 2009 încoace, Dodon a reușit, totuși, să salveze Alianța pentru Integrare Europeană II într-un moment de cumpănă, acceptând să își dea votul pentru alegerea președintelui republicii, Nicolae Timofti.
Articol conceput pentru proiectul „Agenți ruși: RO-MD“, realizat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (București) și Centrul de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova (Chișinău)
