În ultima lună, PP-USL, formațiune în care, de jure, Dan Voiculescu nu deține nici o funcție de conducere, dar este de facto controlată de acesta, a racolat mai mulți politicieni din ALDE și din PSD, plus doi foști șefi ai Serviciului de Informații Externe.
Înaintea lui Cătăniciu, s-au transferat la PP-USL:
- Teodor Meleșcanu, fost șef al SIE, care a mai trecu prin șapte partide (FSN – PDSR – Alianța pentru România – PNL – ALDE – Forța Națională – PP-USL)
- Cătălin Harngea, fost membru PNȚCD și șef al SIE în regimul Emil Constantinescu
- Deputatul Dorel Căprar, care a părăsit PSD după ce a fost trimis în judecată, în dosarul şpăgilor luate pentru PSD Arad. El este acuzat de “folosirea influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul și de foloase necuvenite în formă continuată“, precum și de complicitate la luare de mită în formă continuată
- Maria Grapini, aleasă europarlamentar pe listele PSD.
Recent, deputaţii PPU-SL Graţiela Gavrilescu, Alexandru Băişanu, Andrei Gerea, Eugen Durbacă şi Dorel Căprar au înfiinţat gruparea umanistă în cadrul grupului PSD.
În plus, partidul controlat de Dan Voiculescu a anunțat sâmbătă transferul de la Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta, a două mii de mebri și 14 organizații locale din județul Galați, în frunte cu deputatul Eugen Durbacă. Durbacă a reușit să treacă prin mai multe partide decât Meleșcanu: PSM, PDSR (actualul PSD), PDAR, ApR, PD, PUR (fostul PC) UNPR, PLR, ALDE și Pro România (11, în total, cu tot cu PP-USL).
În martie 2013, ANI a constatat că Steluţa Gustic Cătăniciu a fost în conflict de interese administrativ când a ocupat funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca (2008-2012), întrucât a acordat asistenţă juridică unei firme aflate în proces cu municipalitatea.
O lună mai târziu, Steluţa Cătăniciu a cerut Curţii de Apel Cluj să anuleze raportul ANI, însă instanţa i-a respins cererea în 30 decembrie 2013. Cătăniciu a contestat decizia la insnaţa supremă, care în 24 noiembrie 2015 a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti şi a stabilit definitiv că Steluţa Cătăniciu a fost în conflict de interese administrativ.
Cătăniciu a formulat apoi o contestaţie în anulare, însă şi această cale extraordinară de atac a fost respinsă ca nefondată de instanţa supremă. În ciuda faptului că avea o interdicţie de a ocupa funcţii publice timp de trei ani, Steluţa Cătăniciu a candidat în 2016 şi a obţinut un mandat de deputat.
În 2018, Cătăniciu a pierdut la CEDO procesul contra ANI.
Comentarii 0