Șeful statului a precizat că, atunci când pacea socială este pusă în pericol, şi există suficiente exemple în acest sens în ceea ce s-a întâmplat în România ultimelor săptămâni, în pregătirea referendumului pentru modificarea Constituţiei, este nevoie de o abordare matură şi o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanţi din societate. "Primul pas către restabilirea păcii sociale este abandonarea discursului urii şi asumarea faptului că numai prin toleranţă putem depăşi, împreună, acele falii care riscă să ne dezbine", a afirmat şeful statului, citat de news.ro.
El a făcut aceste declaraţii la ceremonia de decorare a unor supravieţuitori ai Holocaustului, care a avut loc marţi la Cotroceni.
Şeful statului a arătat, în discrsul său, că în România antisemitismul s-a manifestat, iniţial, prin cultivarea, în societate, a urii nesăbuite faţă de cei cu o identitate culturală diferită de cea a majorităţii, cetăţenii au fost instigaţi unii împotriva altora, iar evreii români au fost demonizaţi şi transformaţi în ţinte. În paralel, a fost adoptată o legislaţie antisemită, care a generat excluderea treptată a evreilor din viaţa economică şi culturală a ţării, deschizându-se, astfel, calea deportărilor şi a crimelor.
Klaus Iohannis a spus că acest tip de politici sunt de neconceput astăzi pentru o societate puternic ataşată de principiile democratice şi ale statului de drept.
În acest context, preşedintele a vorbit şi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie şi a făcut un apel la unitate.
"Discriminarea unei minorităţi doar pe baza faptului că nu are aceleaşi credinţe, valori, religie sau origine ca majoritatea reprezintă o abordare care ne duce cu gândul la anii întunecaţi ai dictaturilor. Atunci când pacea socială este pusă în pericol, şi avem, din păcate, suficiente exemple în acest sens în ceea ce s-a întâmplat în România ultimelor săptămâni, în pregătirea referendumului pentru modificarea Constituţiei, este nevoie de o abordare matură şi o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanţi din societate. Primul pas către restabilirea păcii sociale este abandonarea discursului urii şi asumarea faptului că numai prin toleranţă putem depăşi, împreună, acele falii care riscă să ne dezbine. Să lăsăm trecutului toate aluviunile de ură, indignare, gânduri negre şi să ne îndreptăm energiile către viitorul nostru! Să facem pentru toţi românii o ţară în care să trăim în bună înţelegere, fără spaime şi tulburări provocate de pericole imaginare!", a declarat Iohannis.
El a mai spus că România aparţine tuturor românilor şi că, "deşi diferiţi, suntem toţi români şi vrem să mergem mai departe împreună într-o ţară care şi-a însuşit şi respectă principiile şi valorile comune europene".
"Reiterez aici angajamentul nostru ferm de a întreprinde toate demersurile necesare pentru evitarea, pe viitor, a oricăror acţiuni care se fundamentează pe încălcarea demnităţii umane. Statul român a demonstrat că a învăţat din propriul trecut întunecat, printr-o asumare a adevărului istoric, prin demersuri concrete de recuperare a memoriei Holocaustului şi de combatere a antisemitismului. Cea mai recentă iniţiativă din acest registru, înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, reprezintă un proiect de anvergură dedicat istoriei comunităţii evreieşti, pe care l-am susţinut încă de la preluarea mandatului şi pe care îl sprijin necondiţionat", a continuat şeful statului.
De asemenea, el a amintit că la 1 ianuarie 2019 România va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, arătând că prezervarea şi întărirea valorilor comune europene reprezintă un obiectiv prioritar al viitorului mandat al ţării noastre: "În prezent, numeroase democraţii europene se confruntă cu extremismul, populismul, antisemitismul şi xenofobia şi, tocmai de aceea, ţara noastră va acţiona în direcţia combaterii acestor flageluri, atât de toxice pentru societăţile noastre".
Preşedintele a mai spus că fără democratizarea societăţii româneşti şi deschiderea ei către minorităţi, viabilitatea actului de la 1 Decembrie 1918 ar fi avut mult de suferit, riscând chiar să nu fie recunoscut pe plan internaţional.
"Centenarul României Moderne Unite se referă nu doar la trecutul nostru, cât mai ales la viitorul ei. Dacă, după un secol în care am înfruntat furtunile istoriei, suntem cu toţii în aceeaşi casă, în Sala Unirii, putem spune că ne-am însuşit lecţiile trecutului şi că putem avansa ca societate doar prin coagularea energiilor tuturor românilor, prin acceptarea celuilalt şi înţelegerea faptului că, deşi putem fi diferiţi, avem drepturi egale", a adăugat preşedintele.
