"Blocarea adoptării unei decizii privind planul de redresare afectează negativ întreaga UE, inclusiv cetățenii Ungariei și Poloniei", a declarat Orban pentru AFP într-un interviu exclusiv, întrebat dacă are un mesaj pentru premierul ungar Orban.
Ungaria și Polonia, ambele acuzate de Bruxelles de reducerea libertăților democratice, se opun planurilor UE de a lega finanțarea de criteriile statului de drept.
Luni, cele două țări au blocat bugetul pe termen lung al UE și salvarea în pandemia cauzată de coronavirus - un pachet de 1,8 trilioane de euro (2,1 trilioane de dolari) - aducând UE în criză politică. Slovenia și-a exprimat, de asemenea, opoziția față de conceptul unui mecanism al statului de drept care este inclus în acord.
"Este în interesul tuturor, inclusiv al fiecărui cetățean maghiar, ca planul de redresare să fie adoptat cât mai curând posibil, deoarece fiecare maghiar va beneficia, alături de fiecare cetățean al altor țări", a spus Orban.
Garanție pentru contribuabili
De la aderarea la UE în 2007, România a primit 56 miliarde de euro în fonduri de coeziune.
Angajându-se să îmbunătățească utilizarea acestor fonduri, Orban a indicat că miliarde de euro vor fi alocați în următorii ani construcției a trei spitale regionale, esențiale pentru o țară cu infrastructură deteriorată și care a fost puternic afectată de pandemia de coronavirus.
Deși încrezător că „se va ajunge în cele din urmă la un acord”, Orban a respins argumentele omologilor săi de la Budapesta și Varșovia, subliniind că „respectarea standardelor statului de drept este o garanție pentru fiecare contribuabil că banii vor fi cheltuiți corect, în interesul public .
Polonia se află sub o procedură de investigație a UE cu privire la eforturile sale de a reduce independența sistemului judiciar, la fel ca Ungaria pentru o eroziune a normelor democratice, cum ar fi libertatea presei, sub conducerea lui Viktor Orban.
Premierul român a refuzat să spună dacă Partidul Național Liberal (PNL) va susține o posibilă excludere a partidului Fidesz al lui Viktor Orban din gruparea politică a Partidului Popular European European (PPE) la care aparțin ambii.
"Nu cred că poate apărea o astfel de situație", a spus Ludovic Orban.
România a fost ea însăși anterior în vizorul Bruxelles-ului între 2017 și 2019 când guvernul anterior, condus de social-democrații de stânga (PSD), a lansat o reformă controversată a sistemului de justiție.
„Dar acele zile sunt acum o amintire proastă”, potrivit lui Orban, care a spus că România s-a „schimbat radical” de când liberalii au preluat puterea în noiembrie 2019.
„Aici, în România, ne-am făcut temele și acum există într-adevăr statul de drept”, a spus el. Întrebat despre confuzia generată de împărtășirea unui nume de familie cu ungurul Viktor Orban, el a răspuns că oamenii ar trebui să „ne judece după ceea ce facem noi”.
„Sunt unii care îmi spun„ bunul Orban ”, a glumit el. "Ar trebui să fim judecați după deciziile noastre ... și atitudinea noastră în interiorul UE care, cred, ar trebui să fie una de susținere constantă a unității UE", a spus el, potrivit France24.
