De ce a fost respinsă candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale? Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a explicat ce s-a întâmplat.
El a explicat duminică, la o emisiune tv motivele pentru care CCR a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale din 2024.
El a precizat că decizia a fost luată cu 5 voturi pentru și două împotrivă, așa că rezultatul nu a fost influențat de absența a doi dintre judecătorii CCR de la ședință.
De ce a fost respinsă candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale? Explicațiile unui judecător
„România este stat de drept, în care respectarea legii este obligatorie. Adică legalitatea este un principiu de rang constituțional. Articolul 27 din legea privind alegerile prezidențiale, legea 370/ 2004, stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat pentru a fi eligibil în cursa prezidențială.
Sigur, am auzit în spațiul public: păi, dreptul sacru al oricărui român de a candida? Da, oricare român ce îndeplinește condițiile legii. Și atunci trebuie să ne uităm cu atenție pe articolul 27, care e numeră foarte riguros la aliniatele 2 până la 8 inclusiv, condițiile legii”, a spus Toader la Digi24.
Citește și: CCR a respins candidatura Dianei Şoşoacă la Preşedinţie. Decizia este definitivă
„Sigur, mai pune Constituția faptul că demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii. Deci exact același lucru, după care avem articolul 37 din Constituție, care vorbește într-adevăr de dreptul de a fi ales, dar – repetăm - în condițiile legii, pentru că altfel ar fi de neconceput.
Mai este un articol 40, alineatul 2, din Constituție, care de data aceasta se referă la partide și organizații, care la rândul lor, prin scopurile lor, prin acțiunile lor - dacă militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității, a integrității sau a independenței României, sunt neconstituționale. Dar nu un partid, nu o organizație militează sau poate să militeze împotriva acestor valori, ci prin oamenii lor”, a continuat fostul judecător CCR.
„Noi nu știm exact care au fost argumentele judecătorilor constituționali, dar eu sunt convins că acestea sunt reperele. Admițând contestațiile, Curtea a invalidat hotărârea BEC de admitere a candidaturii Dianei Șoșoacă. Sigur, în felul ăsta ea nu mai are nicio cale de atac, este scoasă din cursa prezidențială. Vom vedea motivarea, dar Curtea Constituțională n-a declarat neconstituțional partidul Dianei Șoșoacă, ci activitățile pe care dânsa le desfășoară.
Ca o concluzie generală, deciziile Curții Constituționale definitive, general obligatorii, constituționalizează legile, dar constituționalizează și viața politică și viața socială din România, care toate trebuie să se desfășoare în limitele exigențelor și valorilor constituționale. Altcumva, statul de drept ar fi pus cu semul întrebării”, a mai spus Toader.
„Practic, aici facem deosebirea, aceea că BEC a verificat legalitatea documentelor din dosarul de candidatură, iar Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea, adică a raportat piesele dosarului la exigențele constituționale. Fiecare din cele două autorități au competențe diferite”, a spus el.
Citeşte şi: Partidul Dianei Șoșoacă, inactiv fiscal 40 zile. Acuzații că vinde locuri în Parlament cu 100.000€
Tudorel Toader a mai precizat că absența a doi judecători de la ședință nu avea cum să influențeze rezultatul deciziei CCR, deoarece aceasta a fost luată cu 5 voturi pentru și două împotrivă. Chiar dacă cei doi judecători absenți s-ar fi pronunțat împotrivă, decizia ar fi fost 5 la 4, deci tot în favoarea respingerii candidaturii.
Sâmbătă, Curtea Constituțională a respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Decizia este definitivă și va fi comunicată Biroului Central Electoral.
Conform surselor Digi24, printre motivele pentru care magistrații CCR au respins candidatura Dianei Șoșoacă se numără și declarațiile făcute de aceasta. Mai exact, afirmațiile ei arată lipsă de atașament față de Constituție.
Într-o intervenție pe pagina de Facebook, Șoșoacă a susținut că decizia CCR este „acapararea totală a justiției și omorârea națiunii române”.
