Ședința secretă de marți, 21 noiembrie, este legată de războiul din Israel. Imaginile pe care le vor urmri parlamentarii sunt atât de dure încât acestea nu trebuie să ajungă în spațiul public. Astfel că aleșii nu au voie să filmeze. 

Însă aceasta nu este singura ședință secretă din istoria recentă a României. 

De câte ori au fost ședințe secrete în Parlamentul României? Cum se decide o astfel de întrunire?

Ședințele secrete nu sunt foarte dese în Parlamentul României. Biroul Permanent decide, în funcție de caracterul informațiilor prezentate, dacă poate fi dezbătută public sau nu. 

În ceea ce privește ședinţa comună secretă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, de marți, 21 noiembrie, este consacrată evoluţiilor recente şi situaţiei din Statul Israel. S-a luat decizia ca presa să nu participe deoarece imaginile ce sunt prezentate acolo, ce aparțin Israel Defence Forces (IDF), sunt de o duritate inimaginabilă. 

Citește și: Şedinţă secretă comună de lucru a Parlamentului. Este la solicitarea deputatului Silviu Vexler

Presa nu are voie în sală. Nici măcar parlamentarii nu au voie să înregistreze video sau audio acest eveniment. Iar stenograma ședinței nu va fi publicată în Monitorul Oficial Partea a II-a.

Şedinţa a fost propusă de deputatul Silviu Vexler şi aprobată de Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului.

Aceasta nu este însă singura ședință secretă din acest an.

Luna trecută, pe 24 octombrie, deputaţii au respins, în şedinţă secretă de plen, contestaţia depusă de deputatul Andi-Gabriel Grosaru împotriva sancţiunii care i-a fost aplicată, respectiv reducerea duratei luării de cuvânt la 10 secunde pe o intervenţie şi a indemnizaţiei de parlamentar. 

Andi Grosaru a susţinut în plen că a fost "jignit" şi sancţionat "pe nedrept", după care i s-a închis microfonul.

Era vorba despre reducerea indemnizaţiei şi a duratei intervenţiilor la 10 secunde timp de trei luni. Sancţiunea a fost votată de o largă majoritate, în această ședință secretă.

Citește și: Deputatul Grosaru vrea o plimbare în Panama, la Forumul Intelligence

Prima ședință secretă din istoria postdecembristă

Prima ședință secretă din istoria Parlamentului de după perioada comunistă a fost în  aprilie 2016. Atunci aleșii au trebuit să voteze  contestaţia deputatului ALDE, Steluţa Cătăniciu, care a fost declarată definitiv şi irevocabil incompatibilă. Aceasta nu  era de acord cu faptul că Biroul permanent a sancţionat-o cu 10% din indemnizaţie pe trei luni, după ce a fost declarată de Agenţia Naţională de Integritate în conflict de interese administrativ, a anunţat miercuri Niculae Mircovici, secretarul Camerei.

Steluţa Cătăniciu  a demisionat din ALDE în iunie 2020 şi a devenit membru al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal)

Cum se decid ședințele secrete

Organizarea ședinței secrete este stipulată în regulamentul Camerei Deputaților. Astfel, conform articolului 212 din secțiunea ”Informarea Camerei Deputaților şi a deputaților”,

(1) Deputatul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale şi locale alese, printr-o cerere adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor sau preşedintelui comisiei permanente din care face parte, orice informaţii sau documente, în copie certificată, utile pentru desfăşurarea activităţii sale. Cererea poate fi refuzată în cazul în care aceasta priveşte secrete de stat de importanţă deosebită. Refuzul se aduce la cunoştinţa Camerei Deputaţilor care va decide în şedinţă secretă.

(2) În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Camera Deputaţilor despre aceasta, iar Camera decide în şedinţă secretă.

(3) Documentele se restituie după consultare.

De asemena, ședințele SIE sunt secrete.

Conform art. 17, din Hotărârea privind constituirea, organizarea și funcționarea Comisie Parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe, ”președintele care conduce lucrările ședințelor comune ale celor două Camere, în care se dezbat probleme ce intră în competența comisiei, poate cere din oficiu, la solicitarea unui grup parlamentar, a președintelui sau a directorului Serviciului de Infromații Externe, ca lucrările respective să se desfășoare în ședințe secrete. Hotărârea se ia cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți”.