Ce țări europene au schimbat cei mai mulți premieri în ultimii 18 ani. Pe ce loc e România?
Un raport al Center For Civic Participation and Democracy analizează stabilitatea guvernamentală în 16 state europene, printre care și România prin evaluarea duratei mandatelor de prim-ministru în perioada 1 ianuarie 2007 – 3 decembrie 2025.
Raportul Center For Civic Participation and Democracy - SNSPA analizează stabilitatea guvernamentală în 16 state europene (Belgia, Bulgaria, Cehia, Croația, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria), prin evaluarea duratei mandatelor de prim-ministru în perioada 1 ianuarie 2007 – 3 decembrie 2025.
Ce țări europene au schimbat cei mai mulți premieri în ultimii 18 ani. Pe ce loc e România?
Sunt examinate atât frecvența schimbărilor la vârful executivului, cât și durata efectivă a timpului petrecut în funcție de fiecare premier, pe baza unei metodologii standardizate de măsurare a mandatelor.
Citește și: Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, respinsă: 139 de voturi „pentru”, erau necesare 233
Analiza permite evaluarea diferențelor dintre state în ceea ce privește frecvența schimbării premierilor și continuitatea la nivelul conducerii guvernului.
Analiza relevă existența unor diferențe semnificative în stabilitatea guvernamentală, cu o corelație negativă clară între frecvența schimbării premierilor și longevitatea mandatelor. România se remarcă prin cea mai mare volatilitate politică și instabilitate guvernamentală (a schimbat cei mai mulți premieri în ultimii 18 de ani – mai precis, 13).
Citește și: Nicușor Dan, despre numirea lui Grindeanu ca premier. „Am protestat în piață contra lui la OUG 13”
PSD și PNL au inventat rotativa guvernamentală Foto: INQUAM Photos
Această rotație rapidă semnalează o capacitate redusă a executivului de a menține coerența decizională și de a implementa politici pe termen lung. Ungaria, Spania și Germania ilustrează un profil de stabilitate instituțională consolidată și continuitate politică. Toate cele trei țări au avut doar 3 titulari în funcția de prim-ministru în perioada analizată.
România a schimbat cei mai mulți premieri în ultimii 18 ani
Analiza duratei mandatelor de prim-ministru în 16 state europene subliniază diferențe semnificative în stabilitatea guvernamentală, cu o corelație negativă clară între frecvența schimbării premierilor și longevitatea mandatelor. România se remarcă prin cea mai mare volatilitate politică și instabilitate guvernamentală (a schimbat cei mai mulți premieri în ultimii 18 de ani – mai precis, 13).
Această rotație rapidă semnalează o capacitate redusă a executivului de a menține coerența decizională și de a implementa politici pe termen lung.
După România,umrează Franța cu 12 premieri schimbați în același interval de timp.
Cele două cazuri sunt apropiate doar din punct de vedere statistic, natura regimului politic francez făcând din președintele republici un factor de stabilitate.
Ungaria, Spania și Germania ilustrează un profil de stabilitate instituțională consolidată și continuitate politică. Toate cele trei țări au avut doar 3 titulari în funcția de prim-ministru în perioada analizată.
Cine a fost cel mai longeviv premier
În ceea ce privește cele mai scurte mandate, România consemnează un minim de 2,9 luni (Mihai Răzvan Ungureanu). Totuși, la nivelul celor 16 state analizate, recordul negativ aparține premierului britanic Liz Truss, cu un mandat de doar 1,6 luni.
Premierul român cu cea mai lungă perioadă în funcție este Victor Ponta (42,6 luni).
La nivelul tuturor statelor analizate (109 premieri, unii cu mandate multiple), cel mai longeviv lider, cu mandate succesive și încheiate, este Stefan Löfven, care a exercitat funcția de premier al Suediei timp de 85,9 luni (aproximativ 7 ani).
ȚDiferențele dintre state sunt rezultatul unui ansamblu de factori, care variază de la configurația sistemului politic și partidist, la arhitectura instituțională, cultura politică și condițiile istorice și sociale specifice. Practic, indicatorii statistici surprind dimensiunea formală a stabilității guvernamentale și nu pot explica în întregime complexitatea dinamicilor politice interne.
Totuși, aceștia sunt importanți deoarece permit dezvoltarea unor analize comparate privind stabilitatea guvernării ca factor care influențează capacitatea unui executiv de a implementa politici, de a menține coerența decizională și,
în ultimă instanță, de a susține procesele de dezvoltare economică și socială", este concluzia raportului CPD SNSPA.
