CCR e în toate. Și în meciul Iohannis-Dragnea

În 2018, Klaus Iohannis a stabilit un record al legilor atacate la CCR. Aparent, șeful statului a câștigat la puncte, majoritatea sesizărilor sale fiind acceptate. În fapt, Curtea Constituțională l-a lăsat pe președintele României fără atribuții majore, fiind de partea PSD în chestiuni fundamentale precum revocările și numirile la conducerea parchetelor. 

Unii comentatori apreciază că deciziile CCR au schimbat regimul constituțional al României, transformând-o dintr-o republică semi-prezidențială într-una parlamentară. Newsweek România vă prezintă modul în care CCR-ul, dominat de oameni apropiați coaliției PSD-ALDE, a gestionat conflictele dintre instituțiile controlate de Liviu Dragnea și Administrația Prezidențială. 

Președintele, victorie la puncte

În acest an, până la data de 11 decembrie, președintele Iohannis a sesizat CCR de 42 de ori în legătură cu diferite proiecte de lege. În 26 de cazuri, Curtea Constituțională i-a dat dreptate șefului statului, admițând total sau parțial sesizarea sa. De altfel, și președintele s-a lăudat, într-o declarație de presă, cu acest succes. 

Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, este un apropiat de PSD

„Dați-mi voie să vă spun că în 30 și ceva de situații m-am adresat Curții Constituționale, pentru că am considerat că legile promovate, votate de majoritatea pesedistă, sunt proaste. În peste 25 de cazuri, Curtea Constituțională mi-a dat dreptate și a declarat actele respective, legile, parțial neconstituționale sau integral neconstituționale. Dați-vă seama – într-un singur an, peste 25 de legi neconstituționale!”, a precizat Klaus Iohannis, la 7 decembrie. Între timp, el a depus noi sesizări la CCR. 

Înfrângere la legile Justiției

Cea mai dură bătălie s-a dat pe modificările aduse de PSD și ALDE la legile de organizare a Justiției, însă Iohannis a pierdut în mare măsură această bătălie. CCR a declarat constituțională atât legea privind statutul magistraților, cât și pe cea privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii. 

Legea privind statul magistraților stabilește că șeful statului poate respinge o singură dată propunerile ministrului Justiției pentru conducerile parchetelor. Singura care s-a opus acestei limitări a atribuțiilor președintelui României a fost judecătoarea CCR Livia Stanciu: „Procedurile existente până în prezent au reprezentat fundamentul pentru realizarea unei justiții reale în România, datorită unui mecanism tripartit ce includea președintele României, că demnitar ales direct de către cetățeni, cu cea mai mare legitimitate democratică, ministrul Justiției, ca reprezentant al Guvernului, și CSM, în calitate de garant al independenței Justiției alcătuit din reprezentanții magistraților”. 

Alte sesizări referitoare la statul de drept, dar cu miză mai mică, precum legea prin care ar fi scăpat de închisoare cei care obţineau foloase necuvenite pentru terţi, au fost acceptate de CCR. 

Proiectul economic al PSD, blocat

Curtea Constituțională a dat însă o lovitură proiectelor economice ale guvernului Dăncilă, luând decizia că modul în care a fost înființat Fondul Suveran de Investiții este neconstituțional. Curtea a suținut că acest fond  nu poate fi înființat prin lege: „CCR a mai constatat că, potrivit cadrului normativ în vigoare, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, ca societate pe acţiuni, se poate realiza doar prin hotărâre a Guvernului, act cu caracter administrativ prin care se aprobă şi actul constitutiv al societăţii”.

În noiembrie, Guvernul a înființat acest fond prin ordonanță de urgență – care nu poate fi atacată la CCR decât de Avocatul Poporului – deși Ministerul Justiției a avertizat că este neconstituțională, întrucât nu poate fi justificat caracterul de urgență. 

În schimb, Curtea Constituțională a respins și sesizările lui Iohannis privind ajutoarele de stat acordate crescătorilor de porci și de găini. 

Revocarea lui Kovesi, de neoprit

Guvernul Dăncilă și președintele Iohannis au avut trei confruntări în care s-au acuzat reciproc de „conflict juridic de natură constituțională”. În vară, șeful statului a fost deranjat de faptul că Viorica Dăncilă a plecat în concediu și, fără să-l consulte, i-a delegat atribuțiile ei vicepremierului Paul Stănescu. Iohannis a pierdut această sesizare la CCR. 

Cea mai importantă decizie din 2018 a CCR se referă la faptul că președintele României nu mai poate refuza propunerile de revocare a șefilor parchetelor, la solicitarea ministrului Justiției. Decizia a fost extrem de controversată: 3 judecători au fost de partea lui Iohannis, iar dintre cei șase care au susținut că Guvernul are dreptate, doi au exprimat o opinie diferită de majoritate, dar „concurentă”.

Daniel Morar, fostul șef al DNA, i-a scurtat mandatul șefei DNA Codruța Kovesi

 „Colaborarea loială între autorităţi înseamnă un dialog permanent între acestea, Preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe ministrul Justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate”, se arată în motivarea deciziei CCR, care i-a impus șefului statului să semneze decretul de revocare a lui Kovesi. Iohannis a așteptat o lună, după care, în pofida presiunii publice de a amâna pe termen nelimitat o decizie, a semnat revocarea.

Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA