Pânză de păianjen uriașă descoperită într-o peșteră. Bate orice record cu peste 111.000 de păianjeni

Complexul este situat într-o peșteră izolată, la granița dintre Grecia și Albania. Echipa internațională relatează acest lucru în revista Subterranean Biology .

Enorma pânză se întinde de-a lungul pereților stâncoși ai unui pasaj din așa-numita Peșteră de Sulf și este alcătuită din nenumărate substructuri în formă de pâlnie.

Pânză de păianjen uriașă descoperită într-o peșteră. Bate orice record cu peste 111.000 de păianjeni

Potrivit oamenilor de știință, este un fel de mozaic de pânză construit în comun de două specii diferite de păianjeni – un comportament neobservat anterior.

Colonia este formată din aproximativ 69.000 de exemplare din păianjenul comun de casă (Tegenaria domestica), care este răspândit și se găsește și în Europa Centrală, și încă 42.000 din specia Prinerigone vagans, care aparține familiei păianjenilor cu pânză de păianjen.

Citeşte şi: O femeie a ajuns la spital după ce i-a sărit în ochi veninul unui păianjen. Soțul l-a omorât

Ambele specii sunt în mod normal solitare și se găsesc de obicei în apropierea așezărilor umane.

Autorul principal, István Urák, de la Universitatea Sapientia din Sfântu Gheorghe, România, suspectează că condițiile extreme din mediul întunecat și cu conținut ridicat de sulf favorizează această coexistență neobișnuită.

Peștera, a cărei intrare se află pe partea greacă a graniței, este perpetuu întunecată. Apa sulfuroasă curge prin întregul pasaj principal al peșterii la o temperatură constantă de aproximativ 26 de grade Celsius pe tot parcursul anului.

Citeşte şi: Plante ce purifică gratis aerul din casă. Esențiale dacă stai la oraș. Aer curat fără aparate scumpe

Mediu care conține sulf

Păianjenii prind țânțari în pânzele lor, care se hrănesc cu biofilme microbiene care cresc pe pereții peșterilor. Analizele genetice arată că păianjenii din peșteră diferă semnificativ de rudele lor din alte părți – atât prin structura lor genetică, cât și prin compoziția microbiomului lor.

Cercetătorii sugerează că acesta ar putea fi un proces de adaptare la mediul subteran. Echipa speră să protejeze colonia fragilă, conform radioului grecesc.