Legea prevede că Biroul Electoral Central (BEC) trebuia să verifice câteva condiții clare pe care trebuie să le respecte o alianță pentru a participa la alegeri. Dar, potrivit Înalte Curți de Casație și Justiție, BEC a respins coaliția USR-PLUS în ciuda faptului că aceasta respecta legea în toate punctele.
Astfel, BEC trebuia să verifice dacă cele două partide care formează Alianța 2020 este formată la nivel național, din partide politice înscrise în Registrul partidelor, ceea ce în cazul USR-PLUS era o condiție îndeplinită.
De asemenea, trebuia să verifice dacă partidele care compun o alianță nu fac parte și din alte alianțe, ceea ce din nou, în cazul Alianței 2020. O altă condiție îndeplinită se referea la cerința ca protocolul de constituire a alianței să fi fost depus în termen de 48 de ore de la înființarea Biroului Electoral Central, condiție din nou îndeplinite.
Altfel spus, deși USR-PLUS a respectat legea, Biroul Electoral Central a ignorat acest fapt și a decis, cu rea credință, să nu înscrie în alegerile electorale Alianța 2020.
Citește și DEFINITIV Alianța 2020 a USR și PLUS poate participa la alegerile parlamentare
„Înalta Curte constată, din motivarea deciziei contestate, că nicuna dintre cerințele legale menționate nu a fost reținută de Biroul Electoral Central ca fiind încălcată”, se arată în motivarea sentinței de la ICCJ.
De asemenea, judecătorii au respins inclusiv principalul argument invocat de Biroul Electoral Central, potrivit căruia alianța nu putea fi înscrisă în cursa electorală pentru că președinții celor două partide nu apar în Registrul partidelor.
„Cât privește considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarii protocolului nu figurează în Registrul partidelor politice în calitate de președinți ai celor două partide, Înalta Curte arată că din Legea nr. 33/2007 nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiție pentru încheierea și depunerea protocoului. Prin urmare, ceea ce este esențial este că semnatarii protocolului să fi fost împuterniciți în acest sens de partidele în discuție, prin organele lor de conducere”, se mai arată în motivare.
Citește și Dragnea și ai lui vor fura alegerile de frică
Mai mult, Înalta Curte a arătat că nu se poate cenzura voința politică a unui partid de a participa la alegeri într-o alianță electorală pe motive formale.
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, pe 7 martie, protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR PLUS”, motivul invocat fiind acela că cererea de admitere a protocolului a fost formulată de Dan Barna şi Dacian Cioloş care nu au calitatea de reprezentanţi ai USR şi, respectiv, PLUS.
Decizia BEC a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție care, a doua zi, a dat undă verde Alianței 2020 USR PLUS să candideze.
Din Biroul Electoral Central fac parte și 5 judecători de la Înalta Curte, care, potrivit acestor surse, au considerat că alianța este ilegal constituită.
Componența BEC pentru alegerile europarlamentare din 2019:
- Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) - Constantin-Florin Mitulețu-Buică
- vicepreședinții AEP- Zsombor Vajda și Marian Muhuleț.
- Carmen Georgeta Negrilă (judecător la Secția I Civilă a Înaltei Curți), președintele BEC,
- Mirela Vișan (judecător la Secția I Civilă a Înaltei Curți), locțiitor președinte,
- Geanina Cristina Arghir (judecător la Secția Penală a Înaltei Curți),
- Sorinela Alina Macavei (judecător la Secția I Civilă a Înaltei Curți),
- Anca Mădălina Alexandrescu (judecător la Secția Penală a Înaltei Curți)
- reprezentanți ai partidelor care au reprezentanți în Parlamentul European: Cristian Ene (PNL), Daniela Călin (ALDE), Răzvan Alexandru Pavelescu (PSD), Viorica Soica (PRODEMO), Dora-Emese Szilagyi (UDMR), Valentin Olivian Trofin (Pro România), Tiberiu Ionuț Petrescu (PLUS) și Mihai Traian Mustăciosu (PPU).
