O analiză realizată de Fundația Roma pentru Democraţie arată că votanții romi au adus una dintre cele mai decisive marje electorale, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România.
Dacă Nicușor Dan l-a învins pe George Simion, challengerul său de extremă dreapta, prorus, asta se datorează şi comunităţii rome.
Pe baza datelor privind prezența la vot din 144 de municipalități cu populație romă semnificativă, analiza documentează prima reangajare electorală la scară largă a alegătorilor romi, de peste un deceniu.
Alegătorii romi au oferit voturi decisive pentru Nicuşor Dan, în turul 2 al alegerilor prezidenţiale
În cele 144 de municipalități, în care alegătorii romi reprezintă cel puțin 5% din electorat, prezența la vot a crescut cu o medie ponderată de 5,71 puncte procentuale (pp), între primul tur (5 mai) și turul al doilea (18 mai).
În cele mai afectate zone de absenteism, precum Turnu Măgurele (județul Teleorman) și Răcari (județul Dâmbovița), unde prezența la vot în primul tur a scăzut la doar 23,99%, ea a crescut cu peste 27 pp, în mai puțin de două săptămâni.
Sprijinul pentru Nicușor Dan a crescut, de la 26.460 de voturi, în turul I, la 131.862, în turul al doilea, un câștig net de 105.402 voturi, numai în comunele cu populație de etnie romă.
Citeşte şi: Mirabela Grădinaru, prima doamnă a României. La prima întâlnire Nicușor m-a dus la un meci de hochei
În aceeași perioadă, numărul voturilor lui George Simion a crescut numai de la 114.272, la 153.460. Este o creștere mult mai mică, de numai 39.188 de voturi.
Din marja națională, de 829.589 de voturi ale lui Dan, cel puțin 15,89% (131.862 de voturi) au provenit din municipii cu populație roma ridicată.
Potrivit Fundației Roma pentru Democrație, ce s-a întâmplat pe 18 mai este primul caz documentat în care o populație exclusă structural a influențat rezultatul național al unor alegeri prezidențiale din România, prin reangajare condiționată.
Citeşte şi: Ce a răspuns Nicușor Dan la întrebarea „Vom avea premier de la PSD”?
„Alegătorii romi nu au fost doar prezenți - au fost pivotali”, a declarat Alin Banu, director executiv al Fundației Roma pentru Democraţie România.
„Ei au reintrat în arena politică nu pentru a afirma sistemul predominant - ci pentru a-i impune limite. Și, făcând acest lucru, au redefinit condițiile în care autoritatea politică poate pretinde legitimitate, în peisajul democratic în evoluție al României.”
Această schimbare a fost însoțită de o creștere accentuată a sprijinului pentru Nicușor Dan, care este probabil legată de faptul că acesta a fost singurul candidat care a recunoscut public excluderea romilor.
Citeşte şi: Nicușor Dan zice că prima opțiune de premier rămâne Bolojan. Discuții cu Boloș și Barna despre buget
Dan a făcut-o prin semnarea manifestului „Nici un mandat fără noi” - un apel lansat de Fundația Roma pentru Democrație, care solicită recunoașterea rasismului structural.
De asemenea, a excluziunii, ca probleme politice fundamentale. Manifestul nu a cerut promisiuni de schimbare sistemică, ci a solicitat o condiție minimă: recunoașterea publică a excluderii romilor, ca realitate structurală, în România.
Simion a refuzat să dialogheze cu electoratul rom sau să răspundă la manifest. Tăcerea sa a fost interpretată pe scară largă ca o formă de descalificare.
Alegătorii romi au oferit voturi decisive pentru Nicuşor Dan. Promisiune de transformare
„Semnătura lui Dan nu a fost privită ca o promisiune de transformare”, a adăugat Banu. „A fost văzută ca un act minim de recunoaștere. Doar acest fapt a contribuit la creșterea prezenței la vot în comunitățile în care dezangajarea era înrădăcinată de ani de zile.”
În plus, organizațiile conduse de romi, precum RFD, ARESEL și alți actori civici independenți, au preluat terenul care fusese abandonat de partide și au mobilizat sprijin pentru Dan, care a semnat manifestul romilor.
Alegătorii romi au oferit voturi decisive pentru Nicuşor Dan. Un mandat democratic dublu
Participarea alegătorilor romi a creat un mandat dublu: Unul trebuie acum îndeplinit de președintele Dan, în România; celălalt trebuie aplicat de Bruxelles, ca un test al angajamentului UE față de incluziunea democratică.
În România, Dan s-a angajat să aplice reformele procedurale descrise în manifestul „Nici un mandat fără noi”. Acestea includ:
- Un Consiliu consultativ prezidențial al romilor, cu statut consultativ permanent;
- Un pact democratic pentru romi, care să fie pus în aplicare, în primul an de mandat;
- Un fond național pentru tinerii romi, care să abordeze problema excluziunii economice structurale;
- Acțiuni legale împotriva cumpărării de voturi și a intermediarilor coercitivi, în municipalitățile cu concentrare de romi;
- Participarea oficială a organizațiilor de romi la reformele naționale democratice și ale statului de drept.
Alegătorii romi au oferit voturi decisive pentru Nicuşor Dan. Un punct de inflexiune democratic
În municipalitățile dominate de mult timp de structuri de brokeraj de centru-stânga aliniate PSD, cum ar fi Partida Romilor, prezența la vot a rămas scăzută în ambele tururi - semnalând o prăbușire a puterii lor de mobilizare.
În ciuda încercărilor de a menține controlul prin mecanisme coercitive - inclusiv cumpărarea de voturi, prin promisiuni de beneficii specifice, cum ar fi ajutoare de urgență, locuri de muncă publice sau sprijin pentru locuințe, intimidare și acces condiționat la serviciile locale - acești actori nu au putut inversa o abținere mai largă.
Nicuşor Dan, la şedinţa extraordinară a CGMB - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
Noua legitimitate a fost forjată în altă parte, de către alegătorii romi, în condițiile lor. „Acesta nu a fost doar un vot punctual”, a declarat Banu.
„Alegătorii romi au stabilit un nou prag de legitimitate democratică: nici un guvern viitor nu poate pretinde autoritate deplină în România fără a aborda condițiile structurale ale excluderii romilor.”
