Trei partide mari își dispută cam 80% din voturi la parlamentare: PNL, PSD, USR-PLUS. Două din acestea vor avea, cel mai probabil, împreună, peste 50% din voturi. Cele mai mari șanse să dețină majoritatea parlamentară în tandem sunt PNL și USR-PLUS (atât din punct de vedere al numărului potențial de voturi, cât și al afinităților politice).

De ce este nevoie ca majoritatea parlamentară să fie solidă? Evident, pentru ca Guvernul să funcționeze și să nu fie tot timpul șantajat de Legislativ. Fără un Parlament care, politic, să aibă aceleași țeluri ca Executivul, între cele două instituți ar avea loc bătălii dese și uzante, șicane, sabotaje. Efectul: legile majorității parlamentare nu ar avea nici o legătură cu agenda Guvernului iar acțiunile de urgență ale echipei de la Victoria (faimoasele OUG-uri).

Toate acestea sunt truisme, sunt bețișoarele și bastonașele de la grădinița democrației. Cu toate acestea, asistăm de prea multă vreme la manifestări de un infantilism vecin ori cu nebunia, ori cu viclenia, atât din partea unor politicieni, cât și din partea fanilor aferenți.

Lupte pentru mize personale, vendete ranchiunoase, meschinării bune doar de paradă și furtuni în pahare cu apă au loc aproape zilnic atât între membri ai PNL și ai USR-PLUS, cât și între taberele lor de simpatizanți, posibil votanți.

Într-o altă galaxie, într-un viitor incert, cele două partide au măcar 55% în Parlament, patru ani de mandat neîntrerupt în față și câteva teme foarte importante pe agendă: schimbarea din temelii a sistemului medical, a celui de învățământ, a aparatului de stat, sincronizarea legislației cu deciziile CCR din ultimii mulți ani (modificarea Constituției înseși este o temă esențială), simplificarea multor legi prea stufoase, modificarea unor proceduri parlamentare, repararea legislației penale (ciuntite de PSD), distribuirea mai eficientă a resurselor în sistemul public etc. etc. etc.

Fără măcar un mandat de patru ani, solid, fără fisuri în alianța de guvernare, nimic din toate acestea nu se va realiza. Evident, trebuie să fii foarte optimist să crezi că un mandat parlamentar și de guvernare ar rezolva toate cele de mai sus și pe cele, multe altele, nemenționate. Dar o filosofie comună de guvernare - fără dezertări, fără cuțite-n spate, fără furt ca religie a mandatului - ar fi un prim pas absolut necesar.

După mulți ani, prea mulți ani, acest scenariu este posibil. Să nu fim și proști, și bățoși. Nici doar proști nu e bine, dar o prostie nefudulă ne mai lasă, totuși, o șansă.