Mirel Rădoi este cel mai slab selecționer din istoria echipei naționale de fotbal a României. Este singurul care a reușit contraperfomanța de a pierde 4 întâlniri consecutive: 0-1 Germania (a), 2-3 Armenia (d), 1-2 Georgia (a), 0-1 cu Anglia (d) în 2021.
Rădoi mai are și o altă serie de 3 înfrângeri consecutive în 2020: 1-2 Islanda (d), 0-4 Norvegia (d), 0-1 Austria (a).
Seriile de înfrângeri pe bandă rulantă și golurile căzute cu toptanul în poarta „tricolorilor” l-au transformat pe Mirel Rădoi în codașul all-time printre selecționerii relevanți ai României, cu minimum 10 jocuri pe banca reprezentativei.
Detalii AICI
Dacă te uiți la echipele care ne-au bătut (Georgia este pe locul 91 în clasamentul UEFA) îți dai seama că nu îi poți găsi lui Rădoi nicio scuză. Ascultându-i declarațiile de la conferințele de presă realizezi că omul nu poate înțelege legături cauzale, nu pricepe întrebări simple răzpunzând aiurea și are o încăpățânare pe care numai un orizont scăzut de cunoaștere îl poate genera.
„Nu ne gândeam, nu ne-am fi închipuit, dar a devenit obișnuință să pierdem, ca să glumim”. – declarație care nici de autoironie nu e bună.
„Dacă nu merge, schimbaţi-mă pe mine, eu nu îmi schimb principiile. Fac meseria din plăcere, îmi place să văd jucătorii că învaţă ceva mai mult. Îmi pare rău că nu vă mulţumesc. Poate vine unul şi vă mulţumeşte mai mult. Eu o să fac mereu aşa şi peste 20 de ani, la orice echipă voi antrena”. Aici Mirel crede că dacă face ceva de plăcere, nu are nicio responsabilitate. Și mai pretinde să ne mutăm în altă țară, să ținem cu altă națională dacă nu ne plac înfrângerile. Are și o sinceritate dezarmantă – peste 20 de ani va fi același Rădoi. Nici nu merită să mai zicem cine nu se schimbă pe lumea asta.
„Îmi place să joc ofensiv, poate pentru că nu am făcut-o ca jucător. Merită să îmi sacrific cariera de selecţioner pentru ca jucătorii să progreseze. Nu fac nimic pentru bani, decât să fac un 0-0, mai bine pierd cu 1-2”. E clar că el nu sacrifică nimic. Naționala chiar e bun pentru care suferă românii.
„Filosofia mea este să dau cu un gol mai mult ca adversarul”. O declarație demnă de un om rupt de realitate. O singură echipă a mai avut această filosofie. Mario Zagallo, antrenorul care a câștigat cu Brazilia titlul mondial din 1970 avându-l pe Pele în atacul naționalei sud-americane spunea exact celași lucru. Atrunci Brazilia a înscris 4 goluri Cehoslovaciei, 3 goluri în poarta României, 4 contra Peru, a învins 3-1 Uruguay în semifinală și 4-1 finala cu Italia. Zagallo a făcut ce a anunțat. În cazul lui Rădoi, raportul înfrângerilor este aproape 55%, cu 6 meciuri pierdute din 11. E de departe codașul selecționerilor pe care i-a avut România în istoria.
Rădoi are autosuficiența pe care numai lipsa școlii o poate genera.
Eșecul lui Rădoi ține de cum s-a raportat la școală: cu maximă indiferență. Iar atunci când a fost inevitabilă întâlnirea cu școală, a driblat-o cu ajutorul unor șefi de la FRF, la fel de responsabili ca Rădoi pentru dezastrul de la națională.
Citește și: Cum explică Rădoi că nu a dat bacalaureatul
În 2015, Mirel Rădoi a vrut să obțină licența PRO necesară pentru a deveni antrenor de top. La București nu se putea înscrie la cursuri, deoarece Federația cerea să fi absolvit bacalaureatul. Rădoi nu a terminat cele 12 clase.
Ca să fenteze regulamentale din România, Rădoi s-a înscris la Școala de antrenori de la Chișinău care nu cerea cursanților să aibă bacalaureat.
Detalii AICI
Aflând de „drama” lui Rădoi, FRF a decis să îl ajute și să scoată bacalaureatul ca o condiție de participare la cursurile pentru licența PRO de antrenor. Într-un final, Mirel Rădoi a terminat cursurile de antrenori și poate sta pe banca echipei naționale.
Detalii AICI
Dacă FRF nu dădea derogare în ceea ce privește bacalaureatul, la națională am fi avut un alt antrenor.
