Oferta lui Putin, loialitatea generalilor americani și lecția de învățat pe Dâmbovița

DE Ion Petrescu | 30.09.2021 - 10:00

La întâlnirea din 16 iunie 2021, de la Geneva, dintre președinții Joe Biden și Vladimir Putin, ultimul a făcut oferta ca americanii să utilizeze baze militare ale Rusiei, din Asia Centrală.

SHARE

Sigur că această propunere avea în vedere exclusiv facilitarea reacțiilor militare firești, ale Pentagonului, la previzibile noi lovituri, pe teritoriul Statelor Unite, concepute și executate de organizații tolerate de regimul taliban, pe teritoriul afgan, precum al-Qaida și ISIS. 

Așa cum scriam în comentariul meu anterior, din această publicație, partea bună este că doi adversari redutabili - Statele Unite și Federația Rusă - au înțeles că au de făcut față, împreună, unor noi inamici.

Generalul Mark Milley, președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, a fost mandatat să abordeze oferta lui Putin săptămâna trecută, la întâlnirea cu omologul rus, generalul Valery Gerasimov, care conduce Statul Major al armatei ruse. 

Acest demers ar fi fost făcut la cererea aparte a Consiliului Național de Securitate al președintelui Biden, care dorea să obțină clarificări cu privire la faptul dacă era vorba de o ofertă legitimă sau pur și simplu un punct de dezbatere, între președinții american și rus.

Oficiali americani au semnalat presei de peste Ocean, cea interesată de acest subiect, că Gerasimov a fost evaziv, atunci când a fost invitat să clarifice oferta.

Ceea ce poate însemna că Biden, la Geneva, nu a răspuns imediat la ofertă și că ulterior, la Moscova, au fost reanalizate opțiunile Rusiei, în relațiile viitoare cu regimul taliban, instalat în Afganistan. 

Nu trebuie să se îndoiască nimeni de faptul că, la momentul deciziei retragerii ultimilor soldați americani, de pe tărâm afgan, Pentagonul a informat pe președintele Biden, că - dacă nu vor fi păstrați în jur de  2.000 de militari la Kabul, cum sugerase direct lui Joe Biden, dar fără succes, generalul Kenneth „Frank” McKenzie, comandantul Comandamentului Central al SUA - ulterior pot fi utilizate baze militare din regiunea Golfului Persic, pentru a monitoriza Afganistanul. 

Propunerea lui Putin nu venea dintr-un orgoliu imperial, ci dintr-o experiență anterioară, când SUA au avut facilități de escală pe teritoriul Federației Ruse, cu avioane și elicoptere militare, implicate în operațiunile din Afganistan. 

Într-o tentativă clară de delimitare de opțiunea anterioară a administrației Trump, care promovase un dialog minimal, constructiv, cu Moscova,  un oficial de la Casa Albă, care a dorit să își păstreze anonimatul, a semnalat presei că SUA nu vor cere permisiunea Rusiei de a plasa forțe mai aproape de Afganistan, deși vor căuta să înțeleagă mai bine poziția președintelui rus.

Același comunicator geopolitic declara că Statele Unite vor urmări politicile bazate pe obiectivele administrației Biden, dar vor ține cont că Rusia este un element al ecuației din regiune și, prin urmare, se vor consulta cu factorii de decizie de la Moscova. 

Informația despre discuția lui Milley cu omologul său rus și oferta lui Putin a survenit înaintea confruntării liderilor civil și militar, de la Pentagon, cu comisia senatorială focalizată pe dinamica și necesitățile forțelor armate ale SUA. 

Generalul Mark Milley, a explicat marți rostul și contextul apelurile telefonice pe care le-a făcut omologului chinez, la sfârșitul președinției lui Donald Trump, precizând că alți oficiali ai administrației au fost conștienți de apeluri, care nu au avut intenția de a „uzurpa autoritatea”. ⁠

"Apelurile din 30 octombrie și 8 ianuarie au fost coordonate înainte și după, cu secretarul Esper și cu cei din apropierea secretarului interimar Miller și cu agențiile competente", a declarat Milley, în fața Comitetului pentru armată, al Senatului.

„Sarcina mea, la acea vreme, era să diminuez tensiunea dintre noi și China”, a mai precizat el, ferm.

El a fost prezent, în comitetul menționat, alături de secretarul apărării, Lloyd Austin, și de șeful Comandamentului Central al SUA, generalul Kenneth ‘Frank’ McKenzie, la ceea ce unii au considerat a fi cel mai intens și mai aprins interogatoriu al conducerii militare a țării, din ultimul deceniu.

De menționat că în România nu avem un asemenea mecanism democratic de audiere publică, la nivel parlamentar, a celor care conduc ministerul armatei noastre.

Milley a fost practic obligat să-și apere loialitatea față de țara sa, în fața acuzațiilor republicanilor, de insubordonare, în ultimele săptămâni ale administrației Trump și nevoit să explice de ce nu a demisionat în cursul haoticei retrageri din Afganistan, susțin jurnaliști acreditați la Pentagon.

Și pentru că referirile la exercițiile moderne de comunicare publică, din Statele Unite, sunt doar bătăi pe umerii unor mioritici, ce se cred zei pe malurile Dâmboviței, nu strică să menționez reacția demnă a generalului Milley, care a respins sugestia senatorului republican Tom Cotton, care afirmase că  președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore ar  fi trebuit să demisioneze, dacă sfaturile sale privind retragerea din Afganistan nu au fost însușite și aplicate de președintele Joe Biden. 

Replica lui Milley a fost antologică: „Ar fi un act incredibil de sfidare politică, ca un ofițer să demisioneze doar pentru că sfatul său nu este urmat”, a afirmat el, privind direct în ochii lui Cotton. 

„Această țară nu dorește ca generalii să-și dea seama ce ordine vom accepta și le vom face sau nu. Nu este treaba noastră. "

În România ultimelor trei decenii, demisia de onoare a celor ce au ocupat funcția de șef al armatei a fost, din cele cunoscute de mine, de cel puțin două ori, pe masa prezidențială, de la Cotroceni, în situații care țineau exclusiv de demnitatea militară. 

Se pot arunca cu anateme, pe cei care au gestionat operațiunea retragerii militare a SUA, din Afganistan, dar Milley, Austin și McKenzie au confirmat că, atunci când administrația Biden își gândea politica în Afganistan, în primele câteva luni de mandat, ei credeau că o forță americană, de 2.500 militari ar trebui să rămână acolo.

Ulterior, Joe Biden a afirmat că nu își aduce aminte de o asemenea propunere, un detaliu care nu surprinde pe nimeni, doar este vorba de un exercițiu de radiere parțială a memoriei, practicat, la nivel înalt, și în Europa. 

Cu ani în urmă, ca vicepreședinte al Asociației George C. Marshall România am inițiat, la București, un schimb de opinii axat pe securitatea zonală, la care primii trei invitați au fost generalul Constantin Degeratu, ex-consilier la doi președinți ai României și atașații militari ai SUA și Rusiei, în egală măsură interesați de modul în care absolvenții români - experți civili și profesioniști militari activi, ai Centrului European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, institut binațional al Departamentului Apărării al SUA și al Ministerului german Federal al Apărării - evaluează menținerea echilibrului strategic, în arealul geopolitic al Mării Negre.

Și diplomatul american și cel rus au dovedit punctualitate, seriozitate și maximă atenție, la ceea ce pentru ei era o actualizare a unor opinii exprimate la nivel înalt, în România. 

Ulterior, am inițiat o întâlnire a fostului ambasador al Moscovei la București, cu membri ai unui think tank, cu afirmare mediatică, axat pe dinamica geopolitică în arealul NATO, context în care s-a confirmat minuțiozitatea cu care s-au pregătit, pentru acest dialog, diplomații estici, civili și militari.

Un prilej cu care generalul Degeratu a semnalat ferm diplomatului rus că este intolerabilă amenințarea la adresa României, enunțată anterior de șeful statului rus, doar pentru că țara noastră, care este membră a NATO, găzduiește instalația defensivă de la Deveselu.

În ambele împrejurări m-am convins că demnitatea și franchețea au rostul lor, în schimburile de opinii inițiate cu diplomați americani și ruși, iar jumătățile de măsură nu vor avea niciodată vreo finalitate practică. 

Cât despre cei care optează, la diferite nivele, pentru politica struțului, chiar și în anul 2021, aceștia nu vor rămâne în istorie decât simple umbre, fără nume. 

 

____________________________

Opiniile publicate în această rubrică aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al redacției.

____________________________

Comentarii


© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.