Duminică, atunci când am văzut imaginile de la Timișoara, am crezut că iar se bat “clanurile“. Dar, nu, era doar o zi obișnuită de week-end, când se țin alegeri în organizațiile locale ale PNL. De data aceasta la Timișoara, oraș universitar, la granița de Vest a țării.
Când nu se îmbrâncesc în public și vine miliția să-i calmeze, liberalii schimbă iala de la sediul partidului, ca să nu intre cei din tabăra adversă. Sau manipulează listele de membri. Sau se trolează pe Facebook.
Luni, senatorul Guran, un susținător al lui Orban, a scos la lumină vechiul arsenal al lui Dragnea: Iohannis și SRI-ul ar face dosare penale celor care-l deranjează pe Cîțu.
O precizare, înainte de a continua. Am mai scris, dar o repet: dacă, prin absurd, aș fi obligat, aș vota cu Cîțu. Insist pe cuvântul “obligat“. L-am cunoscut pe Cîțu prin 2011, când era, din punct de vedere ideologic, un liberal adevărat, mai degrabă un libertarian.
Când discutam despre managementul companiilor de stat, spunea că soluția e simplă: privatizarea lor. Era unul dintre cei mai coerenți critici ai lui Isărescu, într-un an în care mai nimeni nu îndrăznea să-l conteste pe eternul șef al BNR. N-a mai rămas mai nimic din acel Cîțu, un spirit liber și liberal, dar păstrez amintirea unor discuții minunate, din care am învățat.
Pe de altă parte, din punctul meu de vedere, Ludovic Orban a depășit o linie roșie când l-a adus în PNL pe primarul PSD al unei localități sucevene care, prin mai 2019, l-a agresat pe tânărul care l-a sfidat pe Dragnea la un miting local. A fost un incident puternic mediatizat, care a inspirat mulți protestatari anti-PSD, în primăvara lui 2019.
Eu înțeleg că în politică se fac compromisuri, dar racolarea acestui primar pesedist - o lăcomie inutilă, inclusiv din punct de vedere politic - a fost prea mult. Orban putea să-i arate ușa primarului traseist, ar fi câștigat inclusiv voturi, nu doar respect. N-a știut unde să se oprească, credea că are garantat postul de premier...
Dar, cum nu sunt obligat să votez, spun că tot PNL-ul se compromite, zi de zi. Guvernarea băltește de luni întregi, Executivul nu mai are nici o inițiativă și tot ce face este să stingă scandalurile care apar sistematic. Am fost și sunt un susținător al campaniei de vaccinare și mă uit siderat cum a fost complet abandonată.
Premierul Cîțu se plânge că nu-l susține societatea civilă. E fals. Dimpotrivă, eu și mulți alți cetățeni din societatea civilă am pus umărul la sprijinirea acestei campanii - fiindcă credem că aceasta este soluția, pe termen lung...- mai mult decât 99% dintre demnitarii acestui cabinet.
Ne-am asumat să ne înjure trolii antivacciniști și să ne acuze că suntem vânduți Conspirației Mondiale. Un membru al Executivului n-am văzut să bată satele din Teleorman sau Botoșani, să vorbească cu oamenii, să discute cu primarul și preotul local, ca să-i convingă să se vaccineze.
Problema mea, de fond, nu este că PNL-ul se compromite. Chiar nu-mi pasă. Ba chiar aș zice că e bine că avem cu cine să ne distrăm. Problema este că nu se mai poate să blocăm complet guvernarea până la final de septembrie, când se va ține congresul acestui partid.
Plus că nu există nici o garanție că, după congres, nu continuă scandalurile. Și-n timp ce Cîțu și Orban se ceartă ca chiorii, România rămâne cu un sistem spitalicesc de stat complet putred, cu gazele din offshore neexploatate - ați văzut cu cât au crescut importurile de la Gazprom sau că depozitele de gaze sunt la un minim al ultimilor ani? - și cu justiția reglementată de legile lui Dragnea și dominată de oamenii pe care acesta i-a infiltrat în sistem.
PSD-ul - complet nereformat, fiindcă nu poți reforma un partid cu foștii lachei ai lui Dragnea, care acum se prezintă drept disidenți - crește fără să facă absolut nimic inteligent/ în interes public.
Oricum, cred că este ultima oară când mai scriu despre ciondăneala absurdă din PNL. Aceasta nu este politică. E o emisiune tabloidă cu doi soți în divorț. Să-i mediatizeze Acces Direct sau CanCan.
