Prin însuși conceptul ei existențial, organizația non-guvernamentală este făcută să fie simpatică maselor sau, cel puțin, anumitor audiențe. Ca orice asociere benevolă a unor indivizi, ONG-ul este suma acelorași valori, procedee și scopuri pe care și le-au stabilit membrii. Deloc întâmplător, asocierea liberă este unul din fundamentele democrației (și motivul pentru care regimurile autoritare interzic asocierea voluntară). Așadar, membrii unei ONG aderă la idei pe care le au și alții și, în comun, constituie un grup care să le reprezinte interesele.
Cel mai adesea, activitatea ONG-urilor este finanțată de sponsori, donatori, diverși Mecena. Toți acești finanțatori se presupune că aderă, la rândul lor, la filosofia ONG-ului pe care-l sprijină.
Iar activitățile practice ale unei ONG sunt, firește, tot în acord cu obiectivele respectivei organizații și realizarea lor este obiectul evaluării membrilor grupului.
Un Guvern (deci o organizație guvernamentală), însă, nu mai e așa simpatic. În primul rând, un guvern este (în democrații) o colecție de politicieni care au câștigat niște alegeri și au constituit o majoritate parlamentară care a impus un premier și niște miniștri. "Simplul" vot general, național, care duce la constituirea unei majorități parlamentare desparte esențial o ONG de un Guvern: la putere politică ajungi inclusiv în ciuda unui vot defavorabil (care generează opoziția), la putere într-o ONG ajungi pentru că ți-ai convins niște prieteni să semneze niște hârtii pentru tine.
Apoi, un Guvern este obligat să se ocupe și de cei care nu i-au votat pe miniștri, bașca are o agendă stufoasă, complicată, nemiloasă și implacabilă, care se traduce prin victorie sau înfrângere la următoarele alegeri. La tine la ONG, însă, deși mimezi mesianismul național, faci ce vrei tu sau ce ți-ai asumat printr-un contract de grant, printr-o finanțate, printr-un proiect câștigat. În final, rămâi tot șeful acelei ONG.
Multe alte diferențe între cele două tipuri de organizații s-ar putea menționa și descrie. Pentru uzul USR-PLUS, poate nu ar fi rău, dar eu nu am atâta timp. Sunt convins, însă, că oengiștii de meserie din noua alianță-partid au prins ideea generală.
Pe acei oengiști îi respect, le admir eforturile și munca pentru scopuri cu totul lăudabile.
Când, însă, acei oengiști încearcă să-și transfere capitalul de simpatie dinspre non-guvernamental înspre guvernamental, respectul meu dispare subit. Și în locul acelui respect se instalează, temeinic, o ușoară greață. Știți la ce mă refer: folosirea unor nefericiți defavorizați social și medical pentru voturi (da, și ăia care se dau independenți de USR-PLUS fac tot asta).
Stimați oengiști, știu că nu e simplu să aduni bani pentru copii cu cancer, copii săraci și alte cauze pentru care Guvernul nu alocă suficiente resurse (și, repet, am tot respectul din lume pentru toată munca voastră).
Dar, când veți ajunge la guvernare, veți constata că în țara asta sunt mult mai mulți copii cu cancer, mult mai mulți copii săraci și, în general, mult mai mult din orice care trebuie reparat. Și va trebui să alegeți unde alocați resursele bugetare, de unde tăiați, pe cine lăsați la o parte și tot așa. Așa că hotărâți-vă: la ONG sau la Guvern?
