De partea cealaltă, a învingătorilor care, nu-i așa, scriu istoria, se afla politicianul Rafila. În spatele său, deși nu se vedea (dar era acolo): George Simion .
La vremea ei, intrarea în politică a doctorului Rafila părea a avea efecte benefice. Șeful Disciplinei de Microbiologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti părea capabil să aducă mai mult realism într-un PSD cu accente coronasceptice și anti-restricții.
Vi-l aduceți aminte pe însuși președintele Ciolacu, în primele luni ale pandemiei, când refuza să poarte mască în Parlament, motivând că are ... deviație de sept? Poate că tocmai intrarea în politică a doctorului Rafila să-l fi ajutat să-și rezolve această problemă.
Din păcate, mai departe, doctorul Rafila n-a putut face mare lucru. Așteptata infuzie de știință și competență medicală, de care domnia-sa nu duce lipsă, nu s-a produs. Iar politicianul Rafila, pe măsura maturizării sale, a început să-l pună la punct pe doctor.
Doctorul ar fi avut ocazia să-și convingă colegii de partid să voteze certificatul verde în noiembrie. Sau să voteze o nouă lege, în decembrie. A eșuat.
După care a venit conferința de capitulare.
România este pe cont propriu în fața unul val a cărui amploare și intensitate de-abia de le putem bănui. Ne agățăm de speranța că va fi ceva ușor, o răceală. Așa cum preoții făceau sfeștanii la instalația termică defectă din orașul Motru, sperând să pornească. N-a pornit.
Dar și politicianul Rafila are limitele sale.
În realitate, cel care preluat țara, la capitularea doctorului Rafila, nu e politicianul Rafila ci George Simion, lider de imagine al asaltului asupra Parlamentului. Liderul partidului care, la intrarea în politica mare, a promis dislocarea Parlamentului. Și, pe 21 decembrie, am văzut că este în stare de așa ceva.
Capitularea doctorului Rafila este o ofrandă adusă ideologiei morții, promovată cu sârg de ideologii lui George Simion. Chiar el spunea că românii plătesc imunitatea colectivă cu sânge, precum libertatea din 1989.
Cât sânge trebuie să curgă în săptămânile următoare nu știm, dar știm că va curge. Și va curge pentru George Simion. Se pare că politicianului Rafila îi place asta.
