În toată istoria sa, nu cred că Alianța Nord-Atlantică s-a mai confruntat cu o asemenea situație. Folosesc dubitativul, pentru că nu am verificat în detaliu chestiunea, dar sunt convins că este o premieră.
În România anilor 2009- 2012 a fost posibilă o astfel de situație, din ordinul direct al ministrului Apărării de atunci, Gabriel Oprea. Un personaj poreclit „Generalul Izmană”, care a transformat Armata Română în feuda personală. Cu complicitatea sau lașitatea unor militari de carieră aflați pe poziții de decizie importante.
Într-o clădire a UM 01027 (actuala UM 01407) din municipiul Piatra Neamț a funcționat, o bună perioadă de timp, filiala municipală a Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), partidul lui Gabriel Oprea. Din ordinul personal al acestuia.
Citește și:
EXCLUSIV UNPR-ul lui Oprea a avut sediu într-o unitate militară NATO. Sub nasul actualului ministru
Gabriel Oprea nu a acționat singur, ci a fost ajutat, după cum spuneam, de cadre MApN dispuse să-l slugărească în schimbul unor beneficii, sau din teama de a nu fi striviți.
Un umil servant al lui Oprea a fost gen. Marian Hăpău, șeful serviciului secret al Armatei, care a preferat să pună în pericol securitatea națională a țării, să vulnerabilizeze Armata Română și NATO, decât să nu-i facă pe plac Generalului „Interesului Național”.
În ciuda acestui lucru, gen. Marian Hăpău conduce și astăzi serviciul secret al Armatei, grație abilității sale de a se face util miniștrilor Apărării.
Printre aceștia și actualul ministru, gen. Nicolae Ciucă, cel care, pe vremea lui Oprea, avea sub comandă unitatea militară transformată în sediu de partid.
UM 01027 (actuala UM 01407) găzduiește și în prezent Batalionul 634 Infanterie „Petrodava”. Acesta era subordonat Diviziei 2 Infanterie „Getica" Buzău al cărei comandant, în perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2014, a fost generalul Nicolae Ciucă, actualul ministru al Apărării.
Poate este o coincidență că soția generalului Nicolae Ciucă a lucrat până acum vreo doi ani în subordinea gen. Hăpău, în cadrul DGIA.
Protagoniștii dezvăluirilor Newsweek România tac mâlc sau se dau de ceasul morții să nege informațiile, profitând de faptul că faptele sunt vechi, de mai bine de 10 ani, între timp cariera politică a lui Gabriel Oprea s-a risipit ca un fum, iar urmele existenței filialei de partid în unitatea militară au fost șterse demult, la fel cum au fost șterse urmele accidentului în care a murit polițistul Bogdan Gigină, de către ofițerul DGIA Octav Cercel, șeful dispozitivului care asigura protecția contrainformativă a coloanei ucigașe în seara tragediei.
Cei care ar putea depune mărturie în slujba adevărului apelează la omerta, legea mafiotă a tăcerii, pentru că dacă pică unul s-ar putea să pice toți.
Lanțul responsabilităților este lung și menționat în detali în investigația Newsweek. El ajunge până la actualul ministru al Apărării, gen. Nicolae Ciucă.
În calitate de comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica" Buzău trebuia să știe ce se petrece într-o unitate militară aflată sub comanda sa. Fie trebuia să fie informat de comandantul UM 01027 (actuala UM 01407), col. Cristin Hîră, fie de către șeful de pe atunci al Contrainformațiilor Militare, nimeni altul decât gen. Marian Hăpău.
Și dacă a știut și dacă nu a știut, ministrul Apărării iese cu imaginea șifonată. Pare fie un comandant complice la ilegalități ce periclitează securitatea națională, fie unul neimportant, pe care superiorii săi l-au sărit atunci când a fost vorba să-l informeze despre ce se întâmplă în propria ogradă.
În aceste condiții este lesne de înțeles de ce nu este dispus să recunoască. De ce, la solicitarea Newsweek România, a făcut un gest formal, și-a întrebat subalternii dacă a funcționat sediul UNPR în incinta unității militare și a preferat să-i creadă pe cuvânt, nu să facă o anchetă temeinică.
Vă asigur că informațiile pe care le-am publicat în Newsweek România au fost obținute din surse extrem de solide și au fost verificate cu ajutorul unor persoane direct implicate. Aceste persoane pot, la nevoie, depune mărturie într-o instanță de judecată, sub jurământ.
Problema este că nu există Justiție la care să ne adresăm. Instituțiile de forță ale statului au justiția lor privată. Câmpul lor tactic, pe care au certificate de proprietate.
Coincidența face ca dezvăluirile Newsweek să fie publicate în ziua în care DIICOT a anunțat oficial clasarea Dosarului „10 august”.
Ce altă dovadă mai bună de impunitate a instituțiilor de forță? Abuzurile mai marilor Jandarmeriei și ai PSD, din ordinul cărora au fost gazați oameni nevinovați, vor rămâne nepedepsite. Vor răspunde probabil niște neica-nimeni din Jandarmerie, care au executat un ordin. Mahării vor scăpa. Problema e că nici acarii Păun din aceste instituții de forță nu se revoltă. Iar lucrurile se perpetuează la fel de strâmbe.
M-am întrebat, în timp ce scriam acest articol, cum a fost posibil să se întâmple aceste lucruri sub nasul alianților noștri din SUA. Mă refer în special la partenerii strategici americani. Nu au avut ei informații despre aceste vulnerabilități al Armatei Române, taman în estul țării, atât de aproape de Rusia?
Urmărind ce s-a întâmplat în SUA cu scandalul Michael Flynn, relațiile dintre establishmentul democrat și Rusia, abuzurile unor șefi de servicii secrete asupra generalului acuzat că a „trădat” pentru Donald Trump, înclin să cred că democraților nu le-a păsat că România este victimă sigură în fața Rusiei.
Era pe vremea când președintele Traian Băsescu reducea politica externă la metafora cu licuriciul. O metaforă care s-a dovedit profetică, din care am rămas doar cu suptul.
