Sporurile acordate pentru condiții de muncă vătămătoare, stres, confidențialitate crează inechități imense. Angajații din sistemul privat, care muncesc în aceleași condiții ca angajații de la stat, nu primesc sporuri.
Dacă nu poate să le șteragă printr-un act normativ, premierul Câțu ar putea măcar să le corecteze. Modalitatea de acordarea a sporurilor prin legea salarizării unitare din 2017 ține mai degrabă de logica regimului comunist.
În instituțiile de stat unde se dau sporuri de condiții vătămătoare ele reprezintă 15% din salariu. Deși, legea spune că mai există alte două trepte de indexare de 5% sau 10% în funcție de numărul factorilor nocivi găsiți la locul de muncă.
Un muncitor care își desfășoară activitatea în subsolul Casei Poporului, este mai expus factorilor nocivi decât secretarul insituției care stă într-un birou spațios și luminat. Cu toate astea și directorul și muncitorul care lucrează în praf și întuneric primesc un spor de 15% din salariu.
În acest fel, șeful va încasa un spor mai mare de condiții vătămătoare decât muncitorul, contabilul sau secretara pentru că are un venit mai mare. Logic ar fi ca toți angajații din același birou/clădire să ia un spor de condiții vătămătoare în cuatum fix. Nu se întâmplă așa.
Deși, an de an, lucrează în aceleași spații, birouri, clădiri, sporurile cresc ori de câte ori cresc salariile ori acestea sunt indexate cu inflația.
Citește și: Sporuri: bucătarul deputaților - 500 lei; șoferul lui Dorneanu – 700; secretara lui Iordache – 400
Sporul de confidențialitate trebuie eliminat
Cei care îl primesc, angajații de la Curtea de Conturi, Curtea Constituțională sau din justiție trebuie să păstreze secretul de serviciu potrivit fișei postului. Tăcerea nu trebuie recompensată cu mii de lei pe lună în plus la salariu. Și mai absurd, sporul de confidențialitate se acordă IT-istului de la Parchetul General sau șoferului lui Dorneanu. Așa cum aberant este ca îngrijitorul clădirilor de la Oficiul pentru combaterea splării banilor să ia spor de informații clasificate.
Citește și: 3.300 lei/lună, spor pentru directorul de la „spălarea banilor”. Omul de serviciu, spor de 1.000 lei
Se dau sporuri de mii de lei pe lună doar pentru ca angajații să își facă treaba. În aviație se oferă spor de consemn la domiciliu și spor de siguranță aeronutică. De ele se bucură de la director la șofer. Acestea trebuie eliminate fără să se mai aștepte redactarea unei noi legi a salarizării. Din bun simț.
Cele 27 de miliarde de lei cât ne costă sporurile pentru condiții de muncă pentru angajații din sectorul bugetar nu se adună doar de la șefi. E adevărat că șefii sau directorii din primării, Consilii județene, prefecturi, ministere, regii și administrații primesc sporuri de muncă de peste 2.000 de lei și pot ajunge la 5.000 de lei (sporul maxim luat de președintele CCR, Valer Dorneanu).
Citește și: Director de aviație: 5.000 lei/lună din șase sporuri & indemnizații. Bani din „consemn la domiciliu”
Dar sporurile se dau, păstrându-se proporțiile, până la ultimul angajat.
Sporuri între 1.000 – 1.400 de lei pe lună primesc angajații cu răspundere limitată: economiști, juriști, consilieri, contabili.
O categorie intermediară se referă la personalul auxiliar din instituțiile cu salarii foarte mari. De exemplu IT-iștii din justiție, de la Curtea de Conturi sau CCR primesc și ei sporuri de peste 1.000 de lei. Grefierii primesc (3) sporuri care ajung și la 2.000 de lei
Există însă și o categorie de bugetari care strâng sub 1000 de lei pe lună din sporuri. Ei nu iau decizii. O parte dintre ei nu au studii superioare: șoferi, curieri, muncitori, paznici.
Citește și: Director de aviație: 5.000 lei/lună din șase sporuri & indemnizații. Bani din „consemn la domiciliu”
Iar dacă toate cele de mai sus nu sunt posibile, premierul ar putea să revină la nivelul sporurilor din 2016. Atunci când ele erau și de 600 de ori mai mici decât în prezent. Detalii AICI
