Data de 31 ianuarie va rămâne mereu în istoria politică a României drept data la care a fost adoptată de către Guvernul PSD condus de premierul Sorin Grindeanu infama Ordonanță de urgență cu numărul 13, prin care se modifica Codul Penal și Codul de Procedură Penală, în așa fel încât Liviu Dragnea, președintele PSD și cel care controla în realitate toată puterea, scăpa de dosarul penal în care în final avea să fie condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
În același timp, Ministerul Justiției, condus de Florin Iordache – un personaj care se va confunda mereu cu atacul la justiție din epoca PSD, trimitea în Parlament un proiect de lege care prevedea amnistia și grațierea unor pedepse printre care și cele cu corupție.
Veniți la putere după un scor istoric în alegerile din decembrie 2016, acțiunile PSD-ului au fost văzute de societate drept un atac la justiție și o preluare în forță a întregii puterii în stat cu simplu rol de a rezolva problemele penale ale președintelui formațiunii, dar și a unui număr important de membri.
Iar societatea care deja ieșise în stradă din 18 ianuarie, în ziua ședinței Guvernului la care a apărut brusc președintele Iohannis, ședință la care s-a făcut prima încercare de emitere a Ordonanței, nu mai suporta acțiunile Guvernului Grindeanu și a ieșit într-un număr uriaș seară de seară în Piața Victoriei din Capitală.
Aproape de 12 noaptea, Florin Iordache a anunțat adoptarea ordonanței, iar în câteva minute în jur de 15.000 de oameni protestau în fața Guvernului. Alte câteva mii erau în piețele publice din toate orașele importante ale țării.
Atunci a apărut celebra expresie „noaptea ca hoții” prin care protestatarii descriau felul în care Guvernul Grindeanu a ales să adopte cele mai dure modificări care afecteau justiție înainte de miezul nopții în încercarea de a trece neobservați.
În seara de 1 februarie, într-un protest descris de agenția de știri Reuters ca fiind „cel mai mare protest anti-corupție din ultimele decenii”, peste 300.000 de oameni au manifestat în întreaga țară. Jumătate dintre aceștia erau în fața Guvernului și cereau abrogarea ordonanței și plecarea la pușcărie a vinovaților.
În tot acest timp, CSM vota în unanimitate pentru sesizarea CCR privind comiterea de către guvernul Sorin Grideanu a unui conflict între puteri prin adoptarea ordonanței, dar Victor Ciorbea, pe atunci Avocatul Poporului, avea să cedeze abia în 3 ianuarie și să sesize CCR. În schimb, PSD-ul condus despotic de Liviu Dragnea rămânea pe poziție și nu voia abrogarea și arunca pe Iohannis responsabilitatea protetelor, numindu-l „autorul moral al violențelor”.
Cu toate acestea, după alte patru zile cu sute de mii de oameni în stradă, premierul Sorin Grideanu nu a mai rezistat, iar pe 4 februarie a ieșit în conferință de presă și a anunțat că va abroga a doua zi Ordonanța 13.
Spre seară, 40.000 de oameni au format un lanț uman în jurul Palatului Parlamentului. De aici au pornit în marș spre Piața Victoriei, unde protestul a atras un număr record de 180.000 de participanți. Proteste ample au avut loc și în restul țării; peste 170.000 de oameni au manifestat pe străzi la Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Brașov, Craiova, Iași, Constanța și multe alte localități.
Oamenii nu se mulțumeau doar cu abrogarea și acum cereau demisia premierului Grindeanu și respectarea independenței justiției și continuare luptei anticorupție. Pe 9 februarie, Florin Iordache și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Justiției, premierul Sorin Grideanu nu a făcut însă pasul înapoi, iar PSD a continuat lupta de salvare de justiție în Parlament, avându-l în frunte pe nimeni altul decât pe Florin Iordache căruia i s-a creat o comisie specială pentru modificarea legilor justiției șia codurilor penale.
Protestele au continuat pentru multe zile, dar sfârșitul lui Grindeanu nu avea să vină de aici ci de o luptă a facțiunilor în PSD când Liviu Dragnea a simțit că cel pe care l-a propulsat în fruntea Guvernului nu îi mai face jocurile și astfel l-a înlăturat printr-o moțiune de cenzură. Practic, oamenii care l-au votat drept premier au fost aceeași care l-au votat și pentru a fi picat, o premieră politică pentru România.
Doar că conflictul a fost unul de scurtă durată, pentru că, din nou, aceeași oameni aveau să îl voteze și să îl propulseze pe Sorin Grindeanu în fruntea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicare (ANCOM)
Ce s-a întâmplat de atunci cu actorii principali
Liviu Dragnea nu avea să își îndeplinească chiar principalul obiectiv pe care îl avea prin OUG 13. Astfel, pe 27 mai 2019, după ce PSD pierdea europarlamentare și înregistra un scor la jumătatea celui din 2016, era condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, fiind închis și în prezent la penitenciarul Rahova.
Citește și: VIDEO Moscova: „Rusia, pe punctul de coliziune directă cu NATO”. Va înghiți Moldova și Europa de Est
Florin Iordache avea să reușească doar parțial misiunea din Parlament, schimbând cele trei legi ale justiției, dar fiind oprit de președintele Iohannis și de Curtea Constituțională în încercările de modificare a codurilor penale. După condamnarea lui Dragnea, comisia sa a fost desființată, iar el a fost trecut în plan secund în partid. În prezent conduce Consiliul Legislativ.
Citește și: Israelul a distrus un convoi iranian de 25 de camioane cu arme pentru milițiile pro-Assad din Siria
Sorin Grideanu, vicepremier și ministru al Transporturilor, este cel care se pregătește să revină pe cai mari în politică și chiar să preia șefia PSD, prezentându-se drept un mare reformator al partidului, dar fără a menționa că este cel care a semnat infamul document care a dus la cele mai mari proteste din România. Surse politice arată că între el și Marcel Ciolacu se duce o bătălie internă pentru cel care va prelua președinția PSD după Congres.
