Valul de pensionări provocat de planurile de reformă a sistemului de pensii al magistraţilor se va sparge tot în capul cetăţenilor „de rând”. Scăderea numărului de judecători va duce la creşterea numărului de dosare aflate pe masa fiecăruia dintre cei rămaşi, ceea ce va duce la lungirea proceselor. În plus, ieşirea din sistem a celor mai experimentaţi judecători ar putea afecta calitatea sentinţelor date, cazurile „grele” rămânând în grija unor magistraţi tineri. Şefii instanţelor ieşene spun că viitorul nu se anunţă nici el în culori mai trandafirii. Sistemul nu poate fi cârpit decât făcând găuri în alte părţi.
Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), guvernul român s-a angajat să opereze şi o reformă a pensiilor. În acest domeniu, guvernul a optat pentru consultanţa oferită de experţii Băncii Mondiale. Printre altele, aceştia au propus ca toate pensiile să ţină cont de contributivitate, nicio pensie să nu mai depăşească venitul din timpul serviciului, iar pensiile speciale să fie reduse. Aceste măsuri, care ar urma să fie implementate până la sfârşitul acestui an îi vizează îndeosebi pe magistraţi, procurori şi judecători. La această oră, magistraţii se pot pensiona după 25 de ani în domeniu, adică chiar înainte de 50 de ani.
De asemenea, pensia este calculată ca fiind egală cu 80% din ultimul salariu brut încasat. Practic, la această oră este mai rentabil pentru un judecător să iasă la pensie imediat ce îndeplineşte condiţiile, decât să-şi continue activitatea. De exemplu, una dintre judecătoarele de la Tribunal căreia i-a fost aprobată acum două zile cererea de pensionare a încasat anul trecut un salariu mediu net de 15.300 lei lunar. Salariul său brut a fost însă de 26.000 lei. Pensia pe care o va încasa va fi deci de 21.000 lei, mai mare decât salariul.
Citește mai mult pe ziaruldeiasi.ro
