Tragicul eveniment din seara de 30 octombrie 2015 de la clubul Colectiv din Bucureşti s-a petrecut în timp ce trupa Goodbye to Gravity susţinea un concert. Incendiul izbucnit în timpul concertului din cauza unor artificii s-a extins rapid. 27 de tineri au murit în incendiu, dar și mia mulți au decedat urmare a rănilor sau a infecțiilor nosocomiale.
Premierul de atunci, Victor Ponta, a demisionat la puțină vreme după tragedie. Dar reformele sanitare promise nu au apărut. Nu există un spital de mari arși promis de autorități. S-au promis 8 spitale regionale, dar la niciunul nu a început construcția.
Citește și: 7 ani de la Colectiv: România nu are niciun spital pentru mari arși. Nici nu va avea prea curând
Infecțiile nosocomiale rămân un pericol, chiar dacă spitalele păstrează „legea tăcerii” și nu le raportează.
Rafila știe să reducă infecțiile nozocomiale și cam atât
Alexandru Rafila a fost întrebat, zilele trecute, dacă există o formulă în a reduce infecţiile nosocomiale într-o secţie de ATI veche de 50 de ani sau într-un spital vechi de 50 de ani.
„Să ştiţi că am văzut formula. Sigur, nu era vorba de secţii de ATI, dar era vorba de alte secţii cu o singură condiţie ca acea secţie să fie dezafectată şi trebuie renovată în totalitate. Eu sunt microbiolog, adică chiar vorbesc în cunoştinţă de cauză. Am auzit tot felul de chestiuni că bacteriile intră până la cinci centimetri adâncime în perete, că altele intră până la zece centimetri adâncime, tot felul de chestiuni de genul ăsta care nu au legătură cu realitatea. Bacteriile nu intră în pereţi. Dacă faci o reabilitare corectă, inclusiv cu înlăturarea, să spunem, unui strat de zidărie sau de tencuială şi se pun materiale care sunt continue şi care de cele mai multe ori au soluţii care sunt bactericide, e perfect. Nu contează că e clădire veche”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
Statul român a fost de acord, în final, să plătească spitalizarea și îngrijirea celor care au avut de suferit la Colectiv. Dar, marii arși de azi sunt tratați tot în străinătate.
În 2021, 24 de pacienţi care au suferut arsuri grave au ajuns prin transfer pentru tratament în mai multe spitale din străinătate.
Crimă cu premeditare
După șapte ani și după ce a candidat și a redevenit primar, dar la sectoul 5 din București, Popescu Piedone a fost condamnat. Piedone a fost cel care a închis ochii și, ca primar al sectorului 4, a permis desfășurarea concertului. În cele 20 de luni de dinaitatea datei de 30 octombrie 2015, autoritățile di sectorul 5 nu au făcut niciun control în vreun bar.
Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia de la clubul Colectiv.
În motivarea Curții de Apel București, consultată de Newsweek România, se stabilește clar vinovăția lui Piedone. Curtea arată că tragedia putea fi evitată dacă Piedone ar fi făxut vreun control în cluburile și barurile din sector cu 20 de luni înainte de tragedie.
„Sub acest aspect, s-a arătat că, existenţa în cauză a unor atribuţii de serviciu îndeplinite defectuos, constând în omisiunea de a solicita celor doi agenţi economici să îndeplinească şi cerinţa legală în materia PSI, prealabil autorizării este confirmată şi prin expertiza din care a rezultat că „urmările puteau fi prevenite dacă primăria avea rol activ, în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform Legii nr.307/2006 de 25.12.2006”.
Citește și: BREAKING NEWS Sentință definitivă în Dosarul Colectiv: Piedone, 4 ani de închisoare cu executare
## plus, referitor la obligaţia inculpaţilor de a solicita agenţilor economici, şi autorizaţia de securitate la incendiu, prealabil autorizării funcţionării lor ca unităţi de alimentaţie publică, se constată că această cerinţă rezultă ope legis sub acest aspect dispoziţiile HG nr.1739/2006, fiind explicite. Existând cadrul normativ care condiţionează eliberarea autorizaţiei de funcţionare unui agent economic de îndeplinirea tuturor cerinţelor legale, rezultă că, autorizarea agenţilor economici fără îndeplinirea acestei condiţii a produs consecinţele juridice, ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, deoarece dacă ar fi aplicat strict dispozițiile legale, atunci dimensiunea riscului nu putea fi la fel de mare. Aşadar, urmările descrise supra la pct.I.1. și I.2. sunt rezultatul exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către cei patru inculpaţi: ####### ######## ###### #######(primar) ###### #######( şef serviciu autorizări comerciale) ##### ######## ######, ##### ###### ######(funcţionare ale serviciului autorizări comerciale) în procedura de autorizare a celor două societăţi de alimentaţie publică, aşa cum s-a detaliat în continuare. ## ceea ce priveşte natura legală a funcţionării unităţilor de alimentaţie publică având aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 m2, prin dispoziţii legale exprese s-a stabilit competenţa şi condiţiile de autorizare.
Citește și: Piedone le cere cetățenilor să îl voteze pe fiul lui ca viitor primar al Sectorului 5
Sub acest aspect este relevant că, la Sectorul 4 al municipiului Bucureşti, primarul şi funcţionarii serviciului de autorizări comerciale aveau exclusiv competenţa de a emite acorduri şi autorizaţii de funcţionare pentru societăţile comerciale cu obiect de activitate baruri, cluburi, restaurante.
De altfel, aşa cum rezultă din comunicarea făcută în cauză de către sectorul 4 al municipiului Bucureşti prin adresa nr. 41609 din 6.11.2015 „primăria sector 4 în baza legii nu emite decât acorduri şi autorizaţii de funcţionare pentru societăţi comerciale care au ca obiect de activitate bar, restaurant, club, iar în perioada 1 noiembrie 2014 – 31 ianuarie 2015 au fost emise 7 autorizaţii”. în baza legii nu emite decât acorduri şi autorizaţii de funcţionare pentru societăţi comerciale care au ca obiect de activitate bar, restaurant, club, iar în perioada 1 noiembrie 2014 – 31 ianuarie 2015 au fost emise 7 autorizaţii”.
Fără a detalia argumentaţia atribuţiilor de serviciu, se precizeaza că, primarul sectorului 4, inculpatul ####### ######## ###### ####### avea, în plus, pe lângă obligaţia verificării îndeplinirii condiţiilor pentru securitatea la incendiu, prealabil emiterii autorizaţiei de funcţionare, şi obligaţia stipulată în lege, ca post autorizare, să dispună verificări şi controale ale celor doi agenţi economici, prin intermediul aparatului de specialitate, existând şi texte din norme speciale ce atrag răspunderea acestuia - lit. f) din art.14 Legea nr. ######## # aşa cum vom detalia în continuare.
Îndeplinirea cel puţin a unui control, în cele 10 luni de la autorizare şi până la tragedie, i-ar fi permis primarului să constate că SC #### ######## SRL nu putea susţine activităţi de alimentaţie publică, de tip bar, club, nici măcar pentru situaţia în care clienţii fumau, deoarece incinta clubului era un spaţiu închis, impropriu.
Aceste împrejurări demonstrează că evenimente publice, concerte la care clienţii să asiste la focuri de artificii aveau un potenţial de risc evident. ## plus, probele administrate au relevat că, în perioada 1.01.2014 – 30.09.2015 pe linia siguranţei cetăţeanului prin organele de specialitate ale primăriei sector 4 aflate în coordonarea directă a primarului nu a fost efectuată nicio activitate de control în baruri, cluburi, restaurante, nu a existat nici măcar un plan anual de control, singura activitate desfăşurată cu succes a fost cea de emitere pe bandă rulantă de autorizaţii şi acorduri de funcţionare”, arată instanța.
