„Mineriada“, vulnerabilitățile unui dosar pasat între magistrați

DE Ramona Ursu | Actualizat: 31.05.2019 - 10:18

Patru morți, 1.388 de persoane vătămate fizic și psihic și alte 1.250 lipsite de libertate, 29 de ani de rușine pentru justiția română. Așa poate fi descris, pe scurt, dosarul „Mineriadei”.

SHARE

În 13 iunie 2017, Parchetul General a anunțat trimiterea în judecată a dosarului „Mineriadei“, care vizează violențele din Piața Universității, din 13 – 15 iunie 1990.

Nu mai puțin de 15 inculpați erau acuzați de infracțiuni împotriva umanității, una dintre faptele cel mai aspru pedepsite: închisoare pe viață sau detenție de la 15 la 25 de ani. Între inculpați erau Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma, Cazemir Ionescu, Adrian Sârbu.

După aproape trei decenii în care dosarul a fost plimbat de la Secția militară la cea civilă și apoi iar la cea militară, după ce a fost închis și redeschis, ulterior, printr-o decizie a CEDO, trimiterea la instanță a dosarului a fost primită cu entuziasm de opinia publică.

Era un prim pas spre aflarea adevărului și pedepsirea vinovaților de una dintre filele negre ale istoriei României.

Și totuși, la doi ani de la acest moment, adevărul pare să fie și mai departe. La fel și pedepsirea vinovaților. După aproape doi ani de stat în camera preliminară, fiind analizate documentele, judecătorul Constantin Epure, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a decis, pe 8 mai anul acesta, să întoarcă dosarul la parchet.

Efectele deciziei Înaltei Curți

Decizia magistratului Curții Supreme nu este definitivă și va putea fi atacată de parchet, însă doar după publicarea motivării hotărârii. După mai bine de două săptămâni de la pronunțarea hotărârii, motivarea nu a fost redactată și poate dura până la câteva luni, lucru care tergiversează încă o dată cursul dosarului.

De ce a decis judecătorul Constantin Epure să întoarcă dosarul „Mineriadei“ la parchet? Concret, magistratul a stabilit, între altele, „excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale“, constatând „neregularitatea rechizitoriului“.

Judecătorul explică neregularitatea dosarului prin „lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian, în perioada 11-12 iunie 1990“.

Judecătorul a mai constatat și nulitatea unor acte de urmărire penală, precum rezoluția Parchetului Militar prin care s-a dispus începerea urmăririi penale față de mai mulți inculpați din dosar, precum Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Vasile Dobrinoiu.

Pe de altă parte, după ce a desființat cele 413 volume ale dosarului „Mineriadei“ și un rechizitoriu de 2.000 de pagini, judecătorul a admis, în parte, cererile și excepțiile mai multor inculpați, ridicând, la rând său, din oficiu, mai multe excepții.

Drumul spre Secția Specială

În situația în care decizia privind restituirea la parchet a dosarului „Mineriadei“ va rămâne definitivă, competența reluării anchetei ar reveni Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, și nu procurorilor militari, așa cum s-a întâmplat până acum.

Acest lucru se datorează faptului că unul dintre inculpații din dosar, generalul maior (r) Mugurel Florescu, acuzat de infracțiuni contra umanități, era adjunct al procurorului general și șeful Direcției Procuraturii Militare, la momentul Mineriadei din iunie 1990.

De Secția Specială de investigare a infracțiunilor din Justiție, înființată, anul acesta, la inițiativa fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, se leagă mai multe scandaluri.

Unul dintre ele este legat de anchetarea fostului procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, în dosarul repatrierii lui Nicolae Popa. În această cauză, judecătorii au desființat toate probele procurorilor Secției speciale.

__________

Citește și

 

Teodor Mărieș: „Le fac plângere penală magistraților care au tergiversat dosarul“

Inculpaţii se văd „cu mâinile curate“

__________

Referitor la Mugurel Florescu, fostul magistrat care trage după el dosarul „Mineriadei“ spre Secția specială, din rechizitoriu reiese că acesta ar fi supervizat, alături de Mihai Chițac, de Virgil Măgureanu și de Emil Dumitrescu, intervenția în forță din Piața Universității, din dimineața de 13 iunie 1990.

„În seara zilei de 12.06.1990, în jurul orelor 18.00, general-maior Diamandescu Corneliu a convocat, la sediul Poliției Capitalei, pe șefii sectoarelor de poliție din București, cu care a stabilit în concret modalitatea de intervenție. (…)

Inculpatul Florescu Mugurel Cristian a confirmat, în cadrul acestei şedinţe, posibilitatea folosirii armamentului din dotare de către forţele de intervenţie“, se arată în același rechizitoriu.

Procurorii au lucrat doar patru ani în dosar

Octombrie 1998: este deschis primul dosar legat de faptele de la Mineriada din 13-15 iunie, fiind cercetat felul în care au fost uciși patru oameni. Un al doilea dosar viza pontarea fictivă a minerilor, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, iar un al treilea dosar făcea referire la 27 de lideri politici și șefi de instituții publice, care au fost implicați în măcelul din timpul „Golaniadei“.

2001-2007: Se conturează forma finală a dosarului „Mineriadei“.

2005: Asociația „21 Decembrie“ depune o plângere privind infracțiuni imprescriptibile, iar șeful Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea, reia cercetările în dosar.

2007: Procurorul general Laura Codruța Kövesi infirmă rezoluția privind începerea urmăririi penale pentru Ion Iliescu, invocând vicii de procedură. Ancheta continuă.

2007: Asociația „21 Decembrie“ face plângere la CEDO. Motivul: tergiversarea cercetărilor.

17 iunie 2009: Dosarul legat de evenimentele din Piața Universității este închis, iar toți inculpații sunt scoși de sub urmărire penală.

8 septembrie 2009: Traian Băsescu, președintele României, îi reproșează, într-o întâlnire publică ținută la Cotroceni, procurorului general Kövesi închiderea dosarului.

2009-2011: Teodor Mărieș intră de trei ori în greva foamei. A cerut ca dosarele legate de Mineriadă să le fie puse la dispoziție și victimelor, să fie desecretizate jurnalele de luptă, iar Legea imprescriptibilității crimelor să fie adoptată.

2014: CEDO obligă România să continue cercetările legate de 13-15 iunie 1990, arătând că infracțiunile împotriva umanității nu se prescriu.

2015: Se reschide urmărirea penală în dosarul „Mineriadei“.

13 iunie 2017: Dosarul este înaintat instanței de către Parchetul General.

8 mai 2019: După doi ani în care a stat în Camera preliminară, magistrații Curții Supremei au decis retrimiterea la parchet a dosarului „Mineriadei“. Sentința nu este definitivă.

__________

Citește și

 

Teodor Mărieș: „Le fac plângere penală magistraților care au tergiversat dosarul“

Inculpaţii se văd „cu mâinile curate“

__________

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.