Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat România în cauza REZMIVEȘ şi alţii v. ROMÂNIA pentru supraaglomerarea penitenciarelor, dar și a condițiilor necorespunzătoare de detenție.
Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care se ocupă de executareaa hotărârilor CEDO) un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.
Plan respectat mai puțin de 50%
Planul de măsuri era un angajament al României că în șapte ani (2018-2024) urma să modernizeze 1.351 de locuri de cazare în penitenciare și să construiască spații pentru 8.095 de locuri noi. În același plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1.596 de locuri noi în aresturi și să modernizeze 187 din cele existente.
Conform informațiilor publicate pe site-ul organizației APADOR-CH, în 2019, al doilea an din cei șapte, ne aflăm în fața unor cifre care arată că Guvernul a făcut: 70 de locuri noi de detenție, a modernizat 282 de locuri existente și a făcut 0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise.
Asta înseamnă mai puțin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privința penitenciarelor. A reușit să modernizeze și o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri. În același timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menține constant la 111% în 2019, deși, prin Legea "recursului compensatoriu", au fost eliberați 14.402 deținuți în perioada 2017-2019.
Relaxare totală la ANP
Supraaglomerarea din penitenciare reprezintă un risc major de transmitere a viruslui COVID-19 atât în rândul deținuților, cât și printre polițiștii de penitenciare. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) susține într-un răspuns transmis la solicitarea Newsweek România că a luat primele măsuri de prevenție împotriva coronavirusului începând cu luna februarie.
„În considerarea acestei rațiuni și coroborat cu riscurile asociate dinamicii virusului Sars-Cov-2 pe teriotoriul României, Administrația Națională a Penitenciarelor a adoptat, începând cu luna februarie a.c., cu respectarea imperativelor factorilor decidenți în gestionarea acestui context epidemiologic la nivel național, o conduită de prevenție", a transmis Biroul de Presă al ANP.
Reprezentanții ANP a mai susținut că s-au „luat măsuri cu caracter profilactic, de prevenție generală, cât și măsuri de prevenție în situații complexe (de timpul confirmării unor cazuri de îmbolnăviri), ambele paliere fiind supuse cooperării interinstituționale".
Chiar și în cazul unei creșteri a numărului de cazuri, urmate de apariția unor cazuri grave, ANP a arătat că ar avea mijloace ATI să facă facă situației.
„Preocupare constantă” și „eforturi permanente”
Respectă, însă, România acum prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului?
În ce privește respectarea acestor principii raportat la pandemia de coronavirus, Administrația Națională a Penitenciarelor a dat un răspuns fără conținut: „La nivelul sistemului administrației penitenciare există o preocupare constantă privind respectarea legislației în vigoare și a prevederilor CEDO. De asemenea, în elaborarea planului de măsuri (n.r. – prevenirea răspândirii pandemiei) s-au avut în vedere cele 10 principii ale <Declarației de principii referitoare la tratamentul persoanelor private de libertate în contextul pandemiei de coronavirus>”.
Dar, în general, sunt respectate prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului în penitenciarele românești?
ANP a vrut să evite răspunsul tranșant: "Administrația Națională a Penitenciarelor depune eforturi permanente pentru armonizarea condițiilor de detenție cu legislația specifică națională, internațională și potrivit Convenției Europene a Drepturilor Omului".
