Contestația depusă de fosta deputată PSD Laura Vicol și soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, împotriva deciziei instanței prin care au fost arestați preventiv se judecă miercuri la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizie crucială la ÎCCJ: Laura Vicol și Vladimir Ciorbă contestă măsura arestului preventiv
În același dosar, au depus contestații și ceilalți trei arestați preventiv din dosar - Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă, dar și Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș - care sunt arestați la domiciliu.
Conform site-ului Instanței supreme, dosarul a fost înregistrat luni și a primit termen pe 12 februarie, de la ora 12:00.
Citește și: Laura Vicol în fața instanței:„Am fost o femeie cheltuitoare și până să îl cunosc pe soțul meu”
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost arestați preventiv pe 4 februarie, în urma unei decizii a Curții de Apel București.
În esență, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt acuzați că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele din grupul de firme Nordis și au cheltuit banii pe vacanțe, călătorii cu avioane private, achiziții de bunuri și mașini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienții păgubiți de gruparea Nordis.
Astfel, spun procurorii DIICTOT, cuplul Ciorbă - Vicol a achitat 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinații de vacanță din țară și străinătate - Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării.
De asemenea, au fost achiziționate mașini de lux - Ferrari, Bentley, Rolls Royce - de aproape 5 milioane de euro.
Citește și: Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, arestați preventiv în dosarul Nordis. 30 de zile după gratii
Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
În dosar sunt cercetate, în calitate de notărițe, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și fosta deputată PSD Andreea Cosma.
În total, ancheta vizează 40 de persoane fizice și 32 de firme și se referă la un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.
Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălare a banilor.
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 - 2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
