Germania nu-i trimite pe infractorii români în țară dacă aceștia nu vor să fie extrădați. Autoritățile judiciare de acolo cer României documente privind condițiile de detenție. De acest lucru se folosesc și fugari precum Cherecheș, care a refuzat să-și dea acordul pentru extrădare simplificată.
Cu toate acestea, Alina Gorghiu, ministrul Justiției, susține că sunt sute de infractori români care au comis fapte în străinătate și care cer să își execute pedepsele în România.
Condițiile din penitenciare, de care se plânge Cherecheș. ”Fugarii vehiculează informații false”
Fostul primar al municipiului Baia Mare a refuzat să îşi dea acordul pentru extrădare simplificată, astfel că el ar putea fi adus în țară chiar și peste jumătate de an. Autoritățile din Germania vor să afle dacă, în cazul în care acesta va fi trimis în România, va avea condiții de detenție conform standardelor internaționale.
”Statul român se ocupă de combaterea fenomenului fugarilor indiferent de numele lor.
România trebuie să demonstreze procurorilor germani că are condiții de detenție
Fostul primar Cătălin Cherecheș - fugit din România înainte de condamnarea sa la închisoare și prins în Germania - va rămâne în arest pe durata procesului de extrădare deoarece există „risc de evadare”, spune Tribunalului Regional Superior din München, potrivit HotNews.ro.
”Pe 8 decembrie 2023, Tribunalul Regional Superior din München a dispus reținerea în vederea extrădarii, la cererea Parchetului din München. Aceasta înseamnă că persoana dată în urmărire trebuie să rămână în arest, pentru a se asigura o eventuală extrădare în România. Motivul reținerii este riscul existent de evadare.
Curtea Regională Superioară va trebui să decidă, la o dată ulterioară, chestiunea relevantă a admisibilității extrădării.
În cadrul procesului, condițiile închisorii din România trebuie examinate din oficiu, precum și dacă s-a pronunțat așa-zisa pedeapsă în lipsă. Atunci când se analizează existența unei hotărâri în lipsă, se stabilește, mai întâi, dacă persoana urmărită penal a fost (ea însăși) prezentă la toate ședințele de judecată. Dacă nu a fost cazul, ar putea fi necesar să fie îndeplinite cerințe suplimentare. Cu toate acestea, acest lucru nu împiedică în mod fundamental extrădarea.
Parchetul din München a solicitat deja autorităților române, informații suplimentare pe această temă, până la începutul lunii ianuarie 2024.
Indiferent de aceasta, persoana este liberă să-și prezinte propriile obiecții, care ar trebui examinate în consecință.
Parchetul din München va depune din nou dosarul la Curtea Regională Superioară, în timp util, dar cel mai devreme după primirea informațiilor solicitate și examinarea corespunzătoare.
Trebuie remarcat, din nou, că nu va avea loc o ședință orală în fața Curții Regionale Superioare, deciziile urmând a fi luate numai pe baza dosarului. În caz contrar, situația rămâne neschimbată”, se arată într-un răspuns al procurorilor germani pentru sursa citată.
Citește și: Cum ar putea Cherecheș rămâne în Germania. Condițiile dure impuse de nemți pentru extrădare
Cum a ajuns Germania să solicite României documente privind condițiile de detenție
În cazul informațiilor incomplete sau contradictorii din partea autorităților române cu privire la situația din centrul de detenție, instanța însăși trebuie să evalueze dacă plasamentul este rezonabil, a decis Curtea Constituțională Federală din Karlsruhe prin hotărârea AZ: 2 BvR 908/21, publicată marți, 7 septembrie.
Cazul de la care autoritățile germane au decis să verifice, mai întâi, regimul de detenție, înainte să-i extrădeze pe infractorii români, a vizat un român arestat în Germania pe baza unui mandat european de arestare. Bărbatul fusese condamnat de un tribunal din România (Tribunalul din Urziceni) la un an și patru luni de închisoare pentru conducere fără permis și pentru conducerea unei mașini neînmatriculate.
Citește și: Cherecheș are „ținta pe spate”. Alina Gorghiu: „Legea împotriva fugarilor i se va aplica și lui”
Pentru a decide extrădarea, procurorul a solicitat autorităților române informații despre condițiile de detenție locale.
Acestea au spus că bărbatul urma să fie închis într-un spațiu de 2,2 metri pătrați, cu pat și mobilier, în Penitenciarul Poarta Albă din județul Constanța, fără însă a menționa dacă este vorba sau nu de o celulă la comun. În timpul zilei, însă, putea să-și părăsească celula.
Extrădarea a fost suspendată ca urmare a procedurilor inițiate de român la Curtea Europeană de Justiție, acesta plângându-se că în România condițiile de detenție sunt inumane, scrie ziarulromanesc.de.
Cum a fugit Cherecheș din țară, deși avea interdicție să părăsească România
Cătălin Cherecheș se afla sub control judiciar și avea interdicția de a părăsi țara, astfel că era dat în consemn la toate frontierele țării. Cu toate acestea, în noaptea de 23 spre 24 noiembrie a transmis live pe Facebook că este nevinovat și că i s-au furat 10 ani din viață. „Am suferit umilința publică, însoțită de acuzații mincinoase, dar nu am renunțat la luptă și la a-mi apăra onoarea mea și a familiei mele”, a spus Cherecheș.
Apoi, pe 24 noiembrie, la ora 7.49, folosind cartea de identiate a unui văr, a ieșit pe la punctul de frontieră Petea.
A fost prins câteva zile mai târziu, în Germania, și a fost încarcerat acolo.
